Pierdută pentru totdeauna, nu suna plin de speranță sau împlinire. Dar, în rarul și misteriosul ei caz, era cea mai bună veste pe care o putea primi. Mai bine pierdută etern, rătăcind prin păduri nesfârșite ca protector ale lor, decât etern chinuită. Își luă în primire noul rol cu un scurt oftat, ochii ei mari și goi care vedeau totul, căutându-i pe cei pierduți pe care i-ar fi putut ajuta. Asta ca să se consoleze cu singurătatea ei. [Only admins are allowed to see this image]