Fan Fiction

Nu stiam ce nume sa ii pun . Personaje :

Aida - prietena foarte buna cu Jieun . Orfana.

Jieun - cea mai buna prietena a Aidei . Parintii ei sunt omorati de catre Cavalerii Noptii.

Leo ( Vixx ) - Magician . Tacut , misterios , frate cu Ravi .

Ravi ( Vixx ) - Magician si el . Frate cu Leo .

Ken ( Vixx ) - Cavaler , care se da pe langa fete . Este fratele lui N .

N ( Vixx ) - fuge de acasa , devenind seful “ Cavalerilor Noptii “ .  Frate cu Ken .

Hyuk ( Vixx ) - foarte bun prieten cu Aida . Este pe un vas de pirati .

Hongbin – Rasfatat , superior . Mostenitorul tinutului Aloria .




O zi frumoasa , in Ermad . Ca deobicei , ma plimb cu prietena mea Jieun prin sat , vrand sa mai fraierim cativa sateni , pentru a le lua galbenii . Intrand intr-o carciuma , ne asezam  la masa  linistite, privind pe fiecare in parte .
- Esti gata ? , intreba Jieun zambind .
- Pentru asta m-am nascut ! , incep sa rad apoi ma ridic in picioare si strig .  Cum ai putut sa furi galbenii ?
- Eu ? Dar tu cum ai putut sa imi furi tu din casa ? , tipa Jieun si arunca in mine cu tot ce prindea la mana .
Atat le trebuia iar haosul se instala in bar si toti incepu sa arunce cu halbe de bere , sticle si chiar si monezi de aur . Bineinteles , eu incep sa strang toate monezile de aur si fug din incapere cu prietena mea .
- Ai strans ceva ?
- Bineinteles , adaug eu aratand spre saculetul ce il tineam agatat de curea . Acum sa mergem inapoi spre casa !
Noi  mergeam mereu pe scurtatura , ajungand in cele din urma la casuta mica si modesta a lui Jieun . Ma  aseaz la masa , numarandu-mi galbenii .
- Nu-i rau ! 110 ! Maine poate o sa prindem mai mult , ridic scurt din umeri si pun banii inapoi in saculet oftand prelung .
- Aida ... ?
- Da ?
- Trebuie sa vorbesc ceva cu tine , isi lasa Jieun privirea in jos si in mana avea niste foi vechi , scrise .
- Ce e ? Te ascult ..
- Astea sunt foi din jurnalul mamei , stii bine ca ea a fost omorata de Cavalerii noptii si as vrea sa mergem in pestera din varful muntelui pentru a-i gasi pe acei nenorociti si pentru a o razbuna pe mama .. , incepu sa planga , ducandu-si mainile la fata .
- Ok , mergem ! Cine a zis ca nu fac fata sau ca nu vreau putina aventura ? Dar eu cred ca mai intai de toate , ar trebui sa stim cine sunt Cavalerii Noptii...
- De ce nu intrebam oamenii din sat ?
Era o idee buna , ceea ce a spus Jieun , asa ca noi doua pornim iar prin sat . Jieun intra intr-un magazin de ingrediente , in timp ce eu intru intr-un alt bar . Acolo , un baiat mai inalt , bine facut se lua la cearta cu barmanul .
- Daca nu ai de gand sa platesti , sa stii ca nu o sa te mai primesc niciodata aici !
- Eh , haideee ! Am sotie acasa si copii , de unde sa am atatia bani ? , murmura el apoi ma vazu si se indrepta cu pasi marinti catre mine . Sotie !
- ......sotie ? ce ? , raman eu surprinsa .
- Imi faci o favoare ? Prefa-te ca esti sotia mea si ca avem copii acasa , nu vreau sa am probleme .. , imi sopti la ureche zambind .
- Oh .. , da ! Sotule ... ce cauti aici ? Iar ai luat banii de la copii nostrii ? , il privesc  furioasa apoi ii dau o palma zdravana peste fata . Cum poti sa bei cand noi suntem acasa si te asteptam ? Esti un nemernic !
- Ce ... ? , adauga tanarul si ramase cu gura cascata . Barmanul clatina din cap parca amuzat de toata situatia apoi pleca .
- Hei , frumoaso ! Multumesc pentru tot , dar nu trebuia sa fii asa brutala , facu o fata de catelus masandu-si obrazul unde a primit palma .
- Placerea a fost de partea mea .. mai ales la faza cu palma , scot limba iar apoi ies din bar pentru a scapa de tipul enervant . Dau fix nas in nas cu Jieun . Oare a gasit ceva interesant ?
- Se pare ca toata lumea evita sa vorbeasca despre ei , murmura ea .
Bineinteles ca evitau ! Cine avea curaj sa vorbeasca despre Cavalerii Noptii ? Sunt cei mai de temut razboinici , iar despre ei se vorbeau foarte putin . Mai era putin pana se lasa seara , asa ca amandoua am ajuns in fata unei pesteri tare intunecoase.  
- Sigur e asta de pe harta?
- Da , hai sa inaintam .. , ma impinse Jieun si dam de o ‘’camera ‘’ , infundata si plina cu un lichid negru . Ma aplec sa vad ce este , cand deodata se aud niste pasi si un tipat . Ma intorc rapid si vad doi Cavaleri ai Noptii , prinzand-o pe prietena mea cea mai buna . Scot sabia , dar degeaba . Eram la pamant in doua secunde . Aud doua voci mai groase , rostind cateva cuvinte intr-o alta limba , iar cavalerii picau la pamant ca niste statui de piatra. Imi ridic privirea si vad doi baieti , unul blond si celalalt brunet , unul fiind mai serios si celalalt mai zambitor .
- Se pare ca aveati nevoie de ajutor ! , adauga blondul .
- Nu , chiar nu aveam ! , imi incrucisez bratele si ii privesc rautacios . Cum de ati ajuns aici ? Mai ales ... ce sunteti si cine sunteti ?
- Eu ma numesc Ravi , iar el e fratele meu Leo ..
- Suntem magicieni , ma privi timid Leo dar cu aceasi seriozitate pe chip .
- Am venit aici in padure pentru a gasi cateva plante .. , nimic mai mult . Cautati pe Cavalerii Noptii ?
- D-da.., interveni Jieun . Parintii mei au fost omorati de catre acestia si vreau sa ii distrug ...
- Iti dai seama ca nu o sa fie usor , nu ? Defapt , si noi avem treaba cu Cavalerii Noptii . Ne-a distrus regatul .. , ofta Ravi prelung . Va putem ajuta ?
- Sigur !
- Hei ! , adaug eu . Pe mine m-a intrebat cineva ?
Toti incepeau sa rada , iar eu ma bosumflu . Se pare ca aveam o ''echipa'' si sa pornim impotriva acestora ..

Uuuu, de cand nu am mai citit un fic. Si o parodie.
Ei, e interesant sa ii vad pe baieti ca protagonisti intr-un fic de aventura.
Astept sa vad ce plan de bataie au cei doi magicieni ca sa-i infranga pe cavaleri.
Asi cum as putea sauit faza cu sotia?
A fost buna. So astept continuarea.

Multumesc de feedback Arya ! Ma bucur ca iti place

Se pare ca aveam o echipa ...
Mergem toti patru in casa lui Jieun , iar eu , stramb din nas nu prea entuziasmata de noua forumula . Ea ma vede si se apropie de mine .
- Ce ai patit Aida ?
O trag de mana in cealalta camera , Ravi si Leo ramanand acolo.
- Ce am ? Cum putem lua doi necunoscuti cu noi , impotriva nemernicilor alora ?
- Cei doi necunoscuti , Leo si Ravi ti-au salvat viata Aida ...
Tac din gura . Asa era . Probabil noi doua nu ne-am fi descurcat cu armata de Cavaleri , dar nici nu puteam sa recunosc ca sunt slaba . Clatin usor din cap si ajung langa Leo , punandu-i mana dupa gat .
- Aveti planuri ? , ii intreb pe fiecare in parte , zambind in coltul gurii .
- Ma gandeam sa mergem la castelul din varful muntelui Erized , stiu ca acolo mai au ei un sediu .., adauga scurt si ma privi oarecum ciudat . Acolo ca sa ajungi , iti trebuie o diversiune , sa nu dai de banuit ca sa ii poti distruge . Ii las sa discute , iar eu ies afara , plimbandu-ma de una singura . Deodata , un tip cu parul rosu ca focul , se opreste in fata mea si zambeste .
- Ma poti ajuta cu ceva ?
- Dar ce sunt eu aici ? Ajutor pentru oamenii saraci ? , dau sa plec , strambandu-mi slab buzele dar ma opreste .
- Aida , am nevoie de ajutorul tau .
- Aida... de unde ma stii ? Ce vrei de la mine ? , imi scot sabiile amenintandu-l .
- Stai calma , nu iti fac nici un rau .. , pufni in ras si incerca sa ma calmez . Uite ce e, intai de toate sa ma prezint . Sunt N , am scapat din inchisoarea Cavalerilr Noptii , am lucrat pentru ei si ca sa ii distrug , am nevoie de asta ... , si imi intinde o hartiuta cu instructiuni . Pe bune ? Acum mai merg si in locuri necunoscute , sa iau niste documente pentru oameni necunoscuti . Accept in cele din urma , ajung sa iau dintr-o camera bine ingrijita , dintr-o casa ceva mai bogata apoi fug ca sa ma intalnesc cu N . Brusc , apare cavalerul din bar si imi ia din mana hartiile .
- Ce faci ? , il intreb eu nervoasa si ma napustesc asupra lui ca sa imi iau ce imi cuvine .
- Draguto , nu stii ce faci ... documentele astea NU trebuie sa ajunga in mainile lor ! , ma prinde in bratele lui dar ii dau un cot in stomac si ii iau hartiile inapoi .
- Esti cumva nebun ? Eu incerc sa scap de Cavalerii Noptii si tu ? Pleaca de aici !
Fug spre N , care aceasta era ascuns intr-o grota mai veche , din munti , dar din nou , ma opreste .
- Bine te-am gasit ...frate ! Ce mai faci , Ken ?, incepu sa rada N fiind foarte satisfacut de realizarea mea .
- ....POFTIM ? Frate ? , ma dau in spate si ii privesc ciudat pe amandoi .
- Da , frati . Se pare ca nu ai murit , asa cum se zvonea .
- Ti se pare cumva ca sunt mort ? Conduc o intreaga elita de Cavaleri ai Noptii .. , clatina usor din cap apoi imi lua foile cu superioritate si zambi . Multumesc ca mi-ai facut treaba , ma ciufuli apoi ii puse pe Cavaleri sa ne captureze .
- Bine lucrat , printeso !
- Tu sa taci ! , imi scot sabiile si incerc sa ma lupt cu ei dar amandoi ajungem intr-o camera , ca un fel de inchisoare , unde era frig si murdar . Chiar nu imi placea deloc ca am fost mintita si ca s-a folosit de mine . Ma asez intr-un colt , fiind extrem de nervoasa.

Vai! L-ai facut pe Ken rău.
Si N, ce vulpoi!

Super ! Eram inchisi amandoi intr-o camera intunecoasa , rece si murdara . Ma sprijin cu spatele de zidul rece si ma las in jos , pe vine oftand prelung . Ken ma privrea cu o oarecare vinovatie pentru ca nu reusi sa ne scape de aici .
- Alta iesire nu este , asa-i ? , ma intreba el privind peste tot .
- Ti se pare cumva ca ar fi ? , stramb eu slab din nas si il privesc in continuare urat . Intre timp , ceilalti incepusera sa se ingrijoreze destul de mult de disparitia mea , dar Jieun simti ca nu sunt in regula si incepeau cautarile .
Nu dupa mult timp , N isi facu aparitia in fata celulei noastre si incepu sa pufneasca in ras .
- Ce e asa de amuzant , idiotule ? ,
- Draguto , ai grija cum vorbesti , daca nu vrei sa ajungi mancare pentru dragoni .. , imi zambi prosteste apoi pleca , dar nu inainte de a lua pe altcineva din celula alaturata ca sa il execute. Voi urmati ...
Situatia era din ce in ce mai buna . Pe langa ca eu stau intr-o inchisoare cu un incapabil , sa mai fiu si executata ? Cred ca asta imi era sfarsitul ... Ken privi parca pierdut inainte , iar cand veni gardienii , acestia cazu ca secerati .
- Ce ... ? , raman surprinsa iar in spatele lor era chiar Ravi .
- Ati chemat intariri ? , zambi Ravi. El cine mai e ? , arata catre Ken .
- E fratele lui N , dar e de partea noastra . A incercat sa ma salveze ..
La un moment dat , se auzi ca o explozie . Era Leo si jumatate din castel era daramat , iar Jieun era in spatele acestuia . In castel se forma un haos colosal , toti gardienii se napustira peste baieti , dar acestia ii rezolva rapid . Ken incerca sa il prinda pe fratele sau N , dar in zadar . Aceasta fugi in intuneric si disparuse .
- Numai dureaza mult , iar castelul o sa se prabuseasca ! Sa iesim de aici ! , adauga Leo si o luara toti la fuga , eu ramanand in urma . Ceilalti cand iesira , isi dadu seama ca eu nu sunt si tot castelul se prabusi peste mine .
- U-unde e Aida? A ramas in castel ?, o apuca panica pe Jieun si incepu sa planga . Sper ca nu a ...
- Nu pot sa cred .. Aida ! , tipa Ken din toti plamanii dar nu se auzi nimic . Daca a luat-o fratele meu ?
- Aida ... , murmura Leo si fugi catre castelul daramat si incepu sa ma caute dar in zadar.
Toti patru incercau sa ma caute printre ruine , dar nu gasira nimic .

Deci N aici e un nemernic.)
Si apoi fuge din castel.
Insa cel mai tare a fost Leo cu explozia lui. Cu o mutra serioasa arucand castelul in aer.
Si pe Aida a rapito N?

-Foarte frumos ficul pana acum. Imi place foarte mult. Abia astept sa vad ce s-a intamplat cu Aida.

- Aida ... , murmura Ken fiind extrem de trist de disparitia mea . Cauta printre ruinile castelului dar nu gasi nimic . Isi scoase sabia si privindu-i pe toti , serios . Promit , ca o sa il caut pe fratele meu si in gaura de sarpe si o sa il fac sa plateasca !
Toti se uitau la el ciudat , dar tristetea era prea mare in atmosfera . Jieun plangea incontinuu , strigandu-ma si ceilalti la fel . Dupa ore de cautari , acestia s-au hotarat sa plece , bineinteles cu greu de acolo , acasa . Trebuiau sa isi faca un plan bine stabilit , sa scape de Cavalerii Noptii .
Ajunsi acasa , Jieun tranti orice chestie ii iesi in cale , iar Ravi incerca sa o calmeze .
- Cum ai vrea sa ma calmez cand prietena mea cea mai buna , care o stiu de atatia ani , zace sub ruine ? Sau si mai rau , a fost rapita de un nenorocit ? Cum ai vrea sa fiu calma cand ei mi-au omorat parintii , iar acum mi-a rapit-o pe Aida ? Daca e moarta ? , se agita ea printre lacrimi , cazand in genunchi in mijlocul casei .
- Nu avem de unde stii daca e moarta, poate a luat-o N ... , hai totusi sa ne gandim , ca undeva mai e speranta si ca o sa reusim sa ii distrugem pentru totdeauna pe Cavaleri .. sa fim putin mai optimisti . Stiu ca e greu , nu am zis ca e usor , dar iti promit ca o sa fie bine , incerca sa o incurajeze Ravi si o lua in brate , punand-o pe pat .
- Ca sa ii distrugem , si sa luam puterea celor 4 elemente , trebuie sa gasim talismanul Erissed , adauga Leo dintr-odata . Iti scoase din buzunar o foaie , mai veche , cu un desen si cateva detalii despre aceasta . Era desenat , un talisman din aur alb cu o piatra mov . Asta trebuie sa o gasim ... legendele spun ca e undeva ascunsa , pe campia Alsod . Intre Aloria si Ermad .. dar asta e doar o legenda . Poate fi oriunde . Din cate stiu eu , Cavalerii Noptii sunt si ei in cautarea acestui talisman , pentru putere deplina . Daca ajung ei inainte si il gasesc , numai e nici o speranta ... , ofta prelung .
- Pana atunci , cred eu , ca ar fi bine sa mergem in Velom .. , completa Ravi .
- Velom ? Ce este aceasta ?  , intreba Jieun privindu-i nedumerita .
- Velom este un tinut al cristalului .. , unde traiesc marea majoritate de vrajitori , raspunse Ken si se sprijini de perete . Leo il privi urat pe Ken ca raspunse in locul lui dar se abtinu sa mai zica ceva .
- Mai exact , e casa noastra acolo . Poate gasim prin regat , ceva informatii despre talisman .. dar , intai de toate , mi-e cam dor de casa .. , incepu sa rada Ravi .
In alta parte , ma trezesc cu greu si cu o durere de spate groaznica . Ma simteam de parca o turma de bizoni au trecut peste mine si as fi zacut acolo luni de zile . Ma ridic in capul oaselor , privind totusi nedumerita . Unde eram ? Ce s-a intamplat ? Unde sunt ceilalti ? Aceste intrebari imi inunadu mintea in momentul de fata . Eram mai exact intr-o camera frumos aranjata , intr-un pat moale . Ok , asta era ciudat . Langa mine , pe noptiera , era o hartie .
O deschid frumos si citesc " Esti in siguranta . Sper sa fii bine . Hyuk . ...

-E foarte frumos. Mai ales partea cu talismanul Erissed.

" Esti in siguranta . Sper sa fi bine . Hyuk "
Pe bune ? Hyuk ? Nu l-am mai vazut de cand am plecat in Ermad . Ma ridic din pat , luand hainele ce erau pe masa din lemn din camera . Pantaloni negri , cizme pana la genunchi si un maieu rosu cu negru . Ma imbrac , apoi ies afara . Se pare ca eram pe o insula exotica , iar la malul acestuia era o corabie uriasa . Se pare ca Hyuk ca aici traia de cand l-au abandonat ai lui . Inspir aer adanc in piept si merg sa il caut , indreptandu-ma spre un pescar .
- B....buna ?
- Oh, buna si tie ! , spuse pescarul fiind atent la undita .
- Am o intrebare ... Stiti cumva pe unde este Hyuk ?
- Hyuk ? Hyuk s-a dus putin sa culeaga niste fructe ..
II multumesc pescarului , dar nu inainte de a-i cotrobai prin cufarul ce il avea la el si sa ii fur mancarea . Ce ? Imi era foame . Dupa ce mananc , continui cautarile dar dau nas in nas chiar cu Hyuk .
- Aida ! Te-ai trezit ! , spuse el senin si lasa cosul cu fructe jos pentru a ma cuprinde .
- Hyuk ! , tip eu si ii sar in brate , fiind foarte fericita ca il revad dupa atata timp .Ce faci ? Cum mai esti ? In primul rand ... unde sunt ?
- Ma bucur ca esti mai bine .. eu sunt bine , chicoti si ma imbratisa cu mult drag . Da, esti pe insula Zelta , alaturi de echipajul meu . Te-am gasit acum 2 luni pe plaja din Ermad si aveai cateva rani , asa ca , am hotarat sa te iau pe corabie si sa am grija de tine .
Il ascult cu atentie , dar raman interzisa la ceea ce a zis el .
- Stai ! Doua luni ? Plaja din Ermad ? , il privesc ciudat . Cat am dormit ?
- Ai fost in coma doua luni , dar am avut grija de tine si ti-am dat o licoare mai puternica.. da, erai pe plaja . La vreo 200 de metrii , era un castel prabusit . Daca vrei , te putem duce acolo inapoi .. din cate stiu eu , stateai cu Ji..eun ? Parca asa o cheama , nu ?
Serios ? Doua luni ? Oh, Doamne . Sigur ceilalti sunt ingrijorati . Oare ce s-a intamplat cu Leo , Ravi , Jieun si Ken ? Poate e mai bine asa . Cavalerii Noptii pe mine ma vor , nu pe ei . Nu vreau sa se mai raneasca nimeni din cauza mea . O sa ii infrunt de una singura , o sa fiu pe cont propriu . Imi era dor de ceilalti si de tampeniile care le facea Ken si mai ales de Jieun , dar cred ca era cea mai inteleapta alegere . Sa stau cu Hyuk si sa ii caut pe Cavalerii Noptii . La urma urmei , pe mine ma vroia .
- N-nu .., e ok, oftez eu prelung . Imi era dor de ceilalti , dar nu aveam ce face . Il privesc pe Hyuk zambind, apoi ma indrept cu el spre corabie . Ne asezam amandoi pe podeaua de lemn , punand cosul langa noi , incepand sa taiem fructele pentru a manca . Tu cum mai esti ? Cum e viata pe corabie ?
- Viata pe corabie ? Plina de aventura ! Nici nu stii cand te loveste vreo furtuna sau sa vina pirati peste tine .. trebuie sa fii mereu pregatit de ce e mai rau si calatoresti mult . Ce pot sa zic ? M-am obisnuit cu viata asta si cu calatoriile indelungate.. dar tu ? Cum mai esti ? Cum e in Ermad ? , incepu sa manance din fructe , zambind in continuare .
- Eu , sunt ...bine . In Ermad ? E bine , stateam cu prietena mea Jieun intr-o casuta mai mica . Parintii ei au fost omorati de catre Cavalerii Noptii , iar acum ii cautam . Castelul care l-ai vazut tu , erau un fel de ''sediu'' al lor si ne-am luptat dar se pare ca au fugit . Ceea ce nu inteleg eu , cum de nu am ramas sub ruine si totusi am fost gasita pe plaja ? Cam asta era marea mea intrebare . De teleportat , oricum nu aveam cum . Daca ramaneam sub daramaturi , muream sigur .
- Chiar nu stiu nici eu , murmura el si apoi adauga foarte senin . Maine trebuie sa mergem cu corabia pana la Razyr, ca sa rezolv acolo niste treburi ...
Razyr ? Nu am auzit niciodata de acest tinut . Se pare ca o sa am o calatorie indelungata.

Okay devine interesant.
Se descoperă un cristal. Apoi merge pe o corabie de pirați.
N unde s-a băgat?

Razyr ? Nu am mai auzit pana acum de acest tinut , dar poate aflam mai multe acolo , despre Cavalerii Noptii . Era practic imposibil sa nu stie cineva despre ei , sau sa aiba vreun punct slab unde ii pot atinge . Toti au . Chiar si ... eu . Da , eu . Dupa o zi lunga , plina de povesti pline cu aventura si rasete , eu cu Hyuk mergem in corabia de pe marginea plajei , pentru a ne odihni si sa ne pornim la drum cand apare soarele .
Dormeam linistita , cand deodata , ma trezesc brusc si transpirata .
- De ce m-ai strigat ? Aida , esti bine ? , intra Hyuk in camera fiind foarte ingrijorat .
- C..ce ? , raman eu uimita si incerc sa imi fac vant cu mana . Probabil din cauza visului ciudat care l-am avut , m-am speriat si l-am strigat pe Hyuk . N-nu .. e ok , Hyuk . Te poti duce la somn inapoi ..
- Poftim ? Ai inebunit ? Sa te las singura ca dupa iar sa tipi ? Nu plec de aici ! Vreau sa stiu ca esti in siguranta !
Deci cat de dulce poate fi omul asta ! E bine de luat si de pus intr-un cufar si tinut acolo pentru multi ani .
- Bine ! , ii fac loc in pat apoi ma intorc cu spatele la el . Noapte buna, Hyuk !
- Noapte buna , Aida ! , ma inveleste apoi adoarme si el .
DImineata .. defapt , dupa amiaza , ca era ora 3 , cand ma trezesc nu il mai vad pe Hyuk langa mine , decat un bilet .
" Buna dimineata ! Sa ai o zi frumoasa . Ti-am lasat ceva de mancare pe noptiera . In curand ajungem in Razyr. "
Ce dragut ! Baiatul asta ma impresioneaza din ce in ce mai mult . Iau farfuria cu mancare si incep sa mananc linistita . Se pare ca mergeam de ceva timp pe apa , iar dupa ce termin de mancat , urc sus pe punte si il vad pe el cum conduce vasul .
- Oh, buna .... dupa amiaza ! , incepu sa rada Hyuk si apoi ma ciufuleste , zambind . Uita-te acolo ! , si imi arata cu degetul si in zare , apropiindu-se din ce in ce mai tare , era tinutul Razyr. Parca era desprins din poveste . Totul era atat de perfect si de minunat , iti venea sa ramai aici pentru totdeauna , sa te bucuri de toate frumusetile acestui tinut . Ma dau jos din corabie , apoi pasesc usor pe nisipiul extrem de fin si fierbinte . O iau la inaintare cu Hyuk pentru a ne intalni cu generalul Zyro.
- Doamne , deci .. nu am cuvinte ! Cat de minunat poate sa fie acest loc ? , spun eu bucuroasa si sar intr-un picior inaintea tanarului , care ma privea amuzat .
- Da , vizitez locul acesta destul de des. Intotdeuana ma relaxeaza sa vin aici ...
- Da , dar e atat de .....
Si ma opresc din vorbit . Ma opresc din vorbit deoarece aud o voce extrem de cunoscuta , care vorbea cu generalul . Raman cateva secunde blocata , ducandu-mi mana la gura si incercand sa ma calmez .

Mama Hyuk e căpitan. )
Il si vad la bord. Si ea doarme pana la 3? E bine.
Acum pe cine a vazut pe țărm? E cumva N?

Incercam sa ma calmez totusi , dar nu puteam . Nu vroiam sa dau ochii cu acea persoana . Cel putin , nu acum .
- Generale Zyro , adauga vocea cunoscuta dar se opri si el cand ma vazu fiind extrem de surprins . A...Aida ? Esti in viata ? , incepu sa ii curga lacrimile pe obraz .
- Da , Ravi .. Chiar eu sunt .. , inghit in sec incercand sa ma stapanesc .
- Nu pot sa cred ! Chiar traiesti ! Dar cum ? Te-am cautat atat ! Unde ai fost ? , si se napusteste asupra mea , imbratisandu-ma atat de tare , incat mai aveam putin si ramaneam fara aer . Ramasesem in aceasta pozitie , pret de cateva secunde .
- D..da. Traiesc , si imi las privirea in jos simtindu-ma extrem de vinovata ca nu i-am anuntat si ca si-au facut atatea griji pentru mine . Probabil isi pierduse orice speranta ca o sa ma gaseasca vie vreodata.
- Deci sa inteleg ... ca tu traiai bine merci si nu ne-ai anuntat ? , se dadu cativa pasi in spate iar din bucuria care o avea pe fata , se transforma in suparare. Fix asta imi mai trebuia ! Sa fie suparat pe mine . Defapt , cred ca si eu as fi fost suparata pe vreo unul din ei , daca imi facea asemenea chestie . Sa dispara luni bune , fiind ferm convinsa ca acea persoana este moarta , nu era tocmai bine . Se citea supararea pe fata lui Ravi si cum ochii ii erau umezi de la plans .
- Imi pare rau ... am vrut doar sa va protejez, sa numai fie omorati alti oameni din cauza mea . Despre ceilalti unde sunt ? , spun eu cu vocea mai stinsa.
- Scuzele nu cred ca isi mai au rostul acum , Aida. Ceilalti ? Tu cum crezi ca ne-am simtit ? Sa ne protejezi ? , pufni el in ras intr-un mod oarecum batjocoritor si ironic . Tu te auzi cand spui chestiile astea ? Dupa ce ai disparut , efectiv toti ne-am separat . Dupa indelungi cautari , am crezut ca te-a rapit N , dar pana la urma ne-am resemnat cu ideea ca tu .... , si se opri din vorbit pentru cateva secunde ca sa traga aer in piept . Jieun a fost cea mai distrusa .. se afla in tinutul Velom , impreuna cu fratele meu, Leo . Nu i-am mai vazut de cand am incetat cautarile tale ..
- Ok .. , murmur eu . Iar Ken ? Cum putem ajunge acolo ?
- Ken ? Probabil s-a apucat iar de baut in vreo carciuma ...
- Va pot duce eu .. iar apoi sa imi vad de calatoriile mele in continuare , interveni Hyuk zambitor .
Tot drumul am stat separati unul de altul . Ravi nu scoase macar o vorba si se vedea ca inca era suparat pe mine .
Ce ziceam ? Ca tinutul Razyr e minunat ? Tinutul Velom parca e desprins din rai . Imi iau la revedere de la Hyuk , dar nu inainte sa imi promita ca o sa aiba grija de el si ca o sa ne revedem curand .
Totul era parca de gheata , castelul din fata mea era urias si atat de frumos .
- E de gheata totul , dar .. nu mi-e frig
- Defapt , e cristal , ma completa Ravi luand-o inainte spre castel .
Cristal ? Chiar mai frumos ca gheata.

Castelul :

Ce frumoasa e poza.
Ken s-a transformat in betiv, fiecare au mers pe cai separate.
Intr-o privinta avea si ea dreptate, dar poate se reuneste trupa de soc.

Cristal peste tot . Podea , ferestre , scari , absolut tot . Intram sfioasa in incapere , iar in sala cea mare era chiar Leo . Discuta ultimele pregatiri pentru sarbatoarea Cristalului , cu un servitor . Ravi se prefacea ca tuseste , doar ca fratele lui sa isi intoarca privirea spre mine .
Pot intra in pamant ? Nu ? Chiar nu pot ? Bine  . Aceasta cand m-a vazut , nu a spus nimc si m-a privit secunde bune , tacut si fara vreo expresie pe chip . Servitorul impreuna cu Ravi plecau din incapere , discutand in continuare, iar eu cu Leo am ramas singuri , in incaperea uriasa , distanta de vreo zece metrii unul de celalalt . El ma privea in continuare tacut , iar eu cu ochii in pamant , bineinteles. Tanarul brunet veni la mine si ma lua in brate , fara sa scoata un sunet si ma tinea strans la pieptul lui . Dupa cateva minute aceasta imi da drumul , si cu aceasi seriozitate pe chip ma priveste in ochi .
- Esti ... bine ? , ma intreba el dupa atata timp de tacere si schiteaza un zambet micut in coltul gurii .
- Da, sunt bine .. , inghit in sec si il privesc trista . Imi pare rau ...
- Iti pare rau ca ce ? , se auzi un tipat deodata din spate .
Ma intorc spre acea persoana , cunoscuta , cum tipa la mine si incepuse sa planga .
- .... Ji...Jieun , spun cu o voce mai stinsa .
- Pentru ce iti pare rau ?
- Nu ai de gand sa ii spui nimic , Aida ? , intreba Ravi din spatele ei . Ii trimit priviri taioase . Ce tradator !
- Ce ar putea sa zica ? Nu vedeti ca descurca ''de minune'' , fara noi ? , incepu sa planga Jieun .
- Imi .. cer scuze...
- Iti ceri scuze ? , incepu sa rada . Pe bune ? Cat de egoista sa fii ? De ce te gandesti numai la tine Aida ?
- Vroiam doar sa va protejez ! , incercam eu sa ii explic dar cam degeaba .
- Sa ne protejezi ? Cum ? Sa suferim mai mult probabil . Iti pasa doar de tine !  Multumesc frumos , chiar nu ne-am fi descurcat cinci oameni cu nenorocitii aia . Chiar deloc . Ce pot sa spun ? Multumesc inca o data . Tu si capul tau , ala sec !
Intradevar , avea dreptate . Cand vroiam sa mai zic ceva, iesi extrem de nervoasa , trantind usile uriase de cristal in urma ei . Probabil trebuia sa o las in pace pentru ceva timp .
- Ken unde este ? , intreb deodata iar Leo isi stramba slab buzele , dovada ca nu prea il agrea pe Ken in preajma noastra.
- Ken ? ... , se stramba in continuare . E in satucul Elov , la cateva sute de metri de castel . Sta intr-o carciuma. De ce intrebi ? Sper ca nu ..
- O sa ma duc sa il caut ! , spun eu hotarata si ies din castel . Tanarul brunet vroia sa ma prinda , sa ma tina acolo , dar era prea tarziu . Se auzi decat un oftat prelung in urma mea , dar eu continui sa merg . Era un satuc mic , plin de magicieni si negustori la tot pasul . Fiindca lumea era diferita de cei din Ermad , imi iau o capa lunga si neagra , acoperindu-ma pentru a nu da de banuit sau ceva .
Carciuma " Doua Halbe " ... aici cred ca trebuie sa fie Ken . Ridic scurt din umeri si imping usa de lemn vechi , care scartaia si se auzi muzica medievala , oameni care radeau si dansau . Multa veselie si voie buna . In centrul atentiei , cine putea fi ?
Exact . Ken .  Se lua la intrecere la baut halbele de bere cu un satean mai mic de statura , grasut si care radea mult. Ma asez la o masa mai indepartata putin , si incep sa rad de comportamentul acestora.
- Asta e ultima halba de bere ! Daca reusesc sa o beau inaintea ta , platesti toata consumatia , plus cei 30 de galbeni promisi .. iar daca pierd , promit sa platesc tot si sa nu ma mai vezi niciodata pe aici ! , adauga Ken foarte hotarat pregatindu-si halba .
- Asa sa fie , tinere ! , ii raspunse sateanul si au inceput sa dea berea pe gat , bineinteles , Ken castigand . Toti il aplaudau de parca cine stie ce grozavie a facut , iar aceasta zambind vine la masa mea , asezandu-se langa mine.
- Papusa , ce spui ? Imi dai si mie un "premiu" , ca am castigat concursul ? , si intinde buzele spre mine dar il plesnesc imediat . Imi plac fetele care se lasa mai greu , zambi in continuare si ma lua in brate , dar ramase inmarmurit cand imi cade capa de pe cap , jos.
- Acelasi nesuferit ai ramas , scot limba la el intr-un mod jucaus .
- Ai ....da? , incepu sa se frece la ochi iar apoi ma stranse foarte tare in brate . Deci , nu pot sa cred ca esti tu ! , incepu sa ma sarute pe frunte dar il resping , strambandu-ma usor .
- Chiar eu , in carne si oase ! Ce cauti pe aici , pe la carciumi ?
- Ce caut eu ? Pai dupa ce ai ... , disparut , am luat-o fiecare pe cai diferite .
- Deci ... nu esti suparat ?
- Normal ca sunt , dar vreau sa stii ca bucuria care o simt pentru ca te revad , e mai mare decat supararea ca nu ne-ai cautat , si incepe sa ma gadile apoi ma lua in brate , indreptandu-ne amandoi spre castel.

Mama, numai cearta.
Ken, betivule! Lasa halba de bere!

Rochiile :

Aida :

Jieun :

Muzica :



Ajunsi in castel , deja se observau modificarile si cum toata lumea se pregatea de sarbatoare .
- Uau , asta .. e gheata ? , se mira Ken atingand usor cu varful degetelor usa .
- Nu , e cristal . Nu e frumos ?
Servitorii se invarteau pentru a impodobi cu flori castelul , bucatarii castelului faceau mancaruri alese , era  o agitatie continua . Dar defapt .. ce era aceasta sarbatoare a cristalului ? Ce semnifica ea ?
Ajunsi amandoi in sala cea mare , tronurile erau pregatite . Patru la numar chiar . Erau patru regi ? Ce era asta ? Stateam intr-un castel si nici macar nu stiam in a cui casa sunt . Cand sa ma duc spre bucatarie , Jieun ma privi usor trista apoi ma imbratisa cu multa caldura .
- Imi pare rau pentru reactia de mai devreme Aida .. nici nu stii cat de mult ma bucur ca esti in viata si ca esti aici , schita un zambet larg .
- Mie ar trebui sa imi para rau ... , oftez prelung dar nici numai pot spune ceva , ca servitorul veni dupa noi si ne indruma catre unul din dormitoarele castelului .
- Domnitelor , balul o sa inceapa curand iar in dulapul din lemn , aveti doua rochii , gata pentru bal ! , si iesi din incapere iar eu incep sa cotrobai prin dulapul vechi . Raman surprinsa de frumusetea rochiilor . Parca erau de printese . Incepem sa ne imbracam , ne aranjam parul si chiar nici mie nu imi venea sa cred cum aratam .
In sala cea mare , Ken se invartea cu un pahar de vin in mana si privea curios tot castelul , sub privirea dura a lui Leo , care nu il agrea mai deloc pe tanar , fiind in preajma Aidei  .
- Ce ai patit fratioare ? , il intreaba Ravi , punandu-i mana pe umar zambind.
- .... Nimic . , adauga el scurt apoi privi scarile castelului , care ducea in marea sala de bal . Eram eu cu Jieun , mergand incet si incercand sa nu imi rup gatul pe tocuri. Ken scapase paharul din mana , iar Leo si Ravi ramasesera ca niste statui . Ma apropii usor de baieti , sub privirile pline de admiratie , celor care erau invitati la bal. Ravi ramase in continuare masca , inghitind in sec iar Leo vroia sa spuna ceva , dar Ken ii lua fata si veni in fata mea , plin de zambet si ma lua de maini .
- Arati .... superb ! Nu am cuvinte ! , ma lauda tanarul iar apoi ma trase spre el , indepartandu-ne de ceilalti .
Leo avea o privire atat de taioasa , iar in mintea lui , sigur il omorase de vreo suta de ori pe tanarul Ken dar se abtinu sa nu isi iasa din fire. Mesele incepeau sa se umple cu mancare care mai de care , paharele cu vin si sampanie si invitatii isi faceau aparitia unul cate unul iar muzica medievala , incepea sa cante. Aveam o foame de lup , asa ca ma apropii de puiul apetisant ce statea pe masa si incep sa infulec . Intre timp, Ravi veni spre mine , cu paharul de vin in mana zambind.
- O domnsioara frumoasa si intr-o rochie atat de superba , ar trebui sa manance mai delicat , nu crezi ? , incepu sa rada .
- Hei ! Nu am mancat de ceva timp , iar mie cand mi-e foame , nu tin cont de nimic , stramb eu slab din nas si mananc in continuare . Apropo , vroiam sa te intreb ceva .
- Ce este ?
- Ce e cu "sarbatoarea Cristalului ? "
- Sarbatoarea Cristalului ? Se serbeaza in fiecare an , ultima zi din vara , mai exact. Acum 25 de ani , regele din Velom a fost incoronat si s-a insurat cu printesa din Alzed. De atunci , se serbeaza , urcarea la tron a regelui din Velom .. , ofta scurt iar apoi lua o gura din vin.
- Dar... ce e cu cele patru scaune ?
- Tronurile ?  Ai sa vezi mai tarziu , incepu sa chicoteasca apoi se indeparta de mine .
Am sa vad mai tarziu ? Ce o sa se intample mai exact ? Mananc linistita in continuare , dar deodata , Leo ma lua finut de mana , punandu-mi farfuria pe masa si schita un zambet mai timid.
- D..D-dansezi ?
Aprob scurt din cap si incepem sa dansam lent , pe melodie , uitandu-ne in ochii celuilalt . Simteam ceva ciudat . Un sentiment , care nu l-am mai simtit vreodata pana acum . Ignor toata faza asta , iar dupa dans , ne oprim in mijlocul salii , imbratisati . Deodata , in aplauzele tuturor , regele si regina din Velom , isi fac aparitia si se aseaza la tron , chemandu-si si copii langa ei . Copii cine erau ? Leo si Ravi . Da , chiar ei . Eu , Ken si Jieun am ramas masca cand am vazut cine ocupau cele doua scaune de printi ai regatului Velom .

Daca privirea ar ucide. )
Leo e foc si para, dar măcar a invitat fata la dans. 
Ravi e simpatic e rău. Faza cu tronurile îmi aminteste de Narnia. 
Si îmi plac rochiile.