In padure

Talisman:

Era o seara de vara si eu alergam prin Padurea Ever Free. Deodata simt o durere in picior ca o muscatura de sarpe insa cand ma uit era de fapt o capcana din metal legata de un copac. Era supranumita si Capcana tacuta fiin o variatie la capcana gura leului care se folosea la prins ursi. Aceasta se folosea la prins orice animale salbatice desi era declarata ilegala. Braconierii o pusesera probabil pentru a prinde unicorni insa reusisem sa fiu eu cea prinsa. Cum era prins piciorul din spate era imposibil sa ma aplec sa ma eliberez. Norocul meu fusese un papagal curcubeu vorbitor pe care il trimit sa dea un mesaj de ajutor. Papagalul ajunsese la SoJin si spuse:
-SOS, sunt Talisman sunt prinsa in Padurea Ever Free. Capcane Braconieri. Spuse papagalul, imitand vocea mea la perfectie.

- Cu mine vorbești? spuse SoJin, uitându-se în jur apoi la papagal.

-Da si acela a fost un mesaj de la cineva care are nevoie de ajutor spuse el pe vocea lui proprie de data asta.

- Și eu ce ar trebui să fac? Chem ajutoare? Că nu-s un erou de felul meu. Sau eroină? Poate că îi ca la doctor, zici doamna eroină. Nu, domnișoară, că-s domnișoară. Scuze despre ce vorbeam? și-a oprit șirul gândirii și s-a întors brusc spre el.

-Nu e greu. E prinsa cu piciorul intr-o capcana. Doar sa o eliberezi. Doar nu vei astepta dimineata sa dai nas in nas cu indivizii aia si sa complici lucrurile. Ah si aia vor sa vaneze unicorni. Coarnele lor valoreaza mult pe piata neagra. Asa ca mai bine chemi si politia. Va fi un deliciu. Pentru noi care avem cuiburile in zona un deliciu de spectacol.

- Ok then, a dat din umeri.
S-a teleportat lângă Talisman.
- Oh, aici erai, hei! Eu sunt cea care o să te salveze, cred? spuse ea și făcu capcana să dispară, Ești ok?

-Eu da dar piciorul meu nu prea. Spun eu incercand sa merg insa schipatam. Pe piciorul meu se vedea urme adanci si rosii ca si cum cineva ar fi zgariat puternic cu o gheara adanc in carne. Poate daca as fi fost oice animal as fi incercat sa ma eliberez si atunci ar fi fost mai rau insa eu statusem nemiscata pentru a nu imi inrautati rana mai mult decat in momentul cand capcana ma prinsese.

- Cât cântărești?

-800 kg. De ce intrebi? Ii spun eu. Centaurii fiind cabaline desi pe jumatate oameni, cantareau tot cam cat caii.

- Pentru că pot folosi telekinezie, dar nu pe corpuri foarte grele. Oricum, nu e cazul tău. Cred că dacă mă concentrez aș putea să-ți ridic doar piciorul respectiv, asta dacă poți să mergi în 3.

-Cu putin efort as putea merge in 3 picioare.

- Atunci să încercam, a spus SoJin, privind cu atenție piciorul rănit.
După câteva secunde acesta începu să plutească, nu la o distanță prea mare de sol

Asteptam sa termine ce are de facut.

- Unde vrei să mergem? Adică, presupun că la un spital sau ce aveți voi pe aici.

-De fapt nu. Nu e ceva care sa se trateze in spital. Ci la asa ceva vine doctorul acasa. Ar trebui sa merg acasa la tine si sa chemi un doctor elf. Sunt unii elfi care se pricep atat la medicina umana cat si la veterinara si drept urmare pot trata fiinte pe jumate om si jumate animal.

- Sigur, dar să știi că e un dezastru și probabil nici n-o să pot deschide ușa.
SoJin a continuat să folosească telekinezia pentru o ajută pâna au ajuns acasă la ea. Atunci s-a teleportat înauntru și i-a deschis ușa, conducând-o iarăși până în living.

-Oau! Ce casa enorma ai. Ce living incapator. Ai putea sa bagi si o ditamai masina inauntru. Cat despre usa observ ca ai probleme la incuietoare? Nu se mai deschide decat de pe interior?

- Ah nu, doar că eu de obicei mă teleportez direct înauntru așa că nu car după mine. Mersi,

-Ok am inteles. Apropo sa stii ca cu ajutorul cornului am magie si la fel si puteri precum teleportarea si telekinezia dar marea problema e ca magia mea e limitata. Nu o pot folosi pe mine. Doar pe ceilalti.

- La ce rost să ai putere dacă nu le poți folosi în interesul tău?

-Rostul puterilor este sa ii ajuti pe ceilalti.

- N-aș putea, a dat din umeri. Rareori ajut pe altcineva, ca excepția asta.

-Inteleg. Eu ma simt bine ajutand pe ceilalti.

- Îmi place mai mult când ceilalți suferă, defect profesional, a zâmbit.
S-a îndepărtat puțin de ea pentru a suna doctorul. Imediat ce apelul telefonic a luat sfârșit s-a așezat pe fotoliul de lângă ea.

Ma asez in pozitie culcat dar piciorul ranit nu il tineam sub corp ca pe celelalte ci intr-o parte pentru a nu pune greutatea corpului meu pe el.