Fugind de responsabilitati

Yuno:

Scapasem de indatoririle de print fugind din palat pe ascuns ca sa nu ma vada nimeni. Aveam o mantie lunga pe mine cu o gluga mare ce mi-o trasesem pe cap ca sa nu fiu recunoscut de cineva. Cu cat ma indepartam de palat, cu atat ma relaxam, bucurandu-ma de liniste, stiind ca nu mai avea sa dureze mult.

Zburam prin orasul elfilor, intr-un parc.

-3...2...1.
-YUNOOOO!!!
Ma opresc oftand si ma intorc, vazand-o pe Sylvy venind in viteza la mine si luandu-mi capul in brate. Dupa ce imi da drumul incepe sa ma traga furioasa de obraz si sa strige la mine. Eu stau complet nemiscat fara sa schitez nicio emotie si o las sa se descarce. Cand termina se aseaza pe umarul meu si eu merg mai departe sa ma plimb.

Vad un baiat cu o fpatura ce parea o zana ca si mine. Habar nu aveam ca era spirit. Merg catre acel baiat in zbor.

Simtind ca se apropie cineva strain, intind mana in directia zanei, iar o tornada se creaza, indreptandu-se cu viteza spre ea.
-Dusman?! Stai sa te ajut!
Sylvy isi pune manutele pe mana ce-o tin intinsa, iar in acel moment tornada se mareste considerabil.

-Hei, nu-s dusman. Strig eu. Din pacate eu nu aveam magia aerului sa pot devia stau stopa acea tornada.

Cand o aud, cu toate ca nu aveam motive s-o cred, imi inchid pumnul, moment in care tornada se evapora. Vazand asta, Sylvy se ridica in aer stand aproape de mine, fiind gata s-o atace pe necunoscuta in orice clipa daca i se parea ceva suspect.

Ellayne:

-Ma numesc Ellayne. Ma prezint eu.

O privesc atent, lasandu-mi mana pe langa corp si ii vorbesc pe un ton plictisit.
-Eu sunt Yuno.
-Eu sunt Sylvy! Ia zi! Ce cauti tu prin locurile astea?

-Doar zburam sa vizitez Regatul Elfilor.

-Nu cred ca azi primim vizitatori. Sunt sigura ca tatal-...
Ii acopar repede gura sa nu mai continue fraza si dupa ce-i urez Ellaynei plimbare placuta, o iau cu totul pe Sylvy si-mi vad de drum, asezandu-mi mai bine gluga pe cap.

-De fapt ma gandeam ca poate cineva mi-ar putea arata lucrurile mai interesante de aici, sa imi fie ghid. Ii spun eu.

Amandoi tresarim cand o auzim si ne uitam unul catre celalalt. Cu un scurt oftat, imi intorc privirea catre zana si ii zic scurt:
-Vino cu noi atunci.

-Bine. spun eu si m asez si eu pe celalalt umar al baiatului.

-Hei! Ce crezi ca faci! Doar eu am voie sa stau asa aproape de Yuno!
Inainte sa apuc sa reactionez, Sylvy vine la zana si o ia de mana, azvarlind-o la distanta si continua sa-i vorbeasca pe un ton autoritar:
-Poti zbura dupa noi. Atat!

Eu zbor dupa ei incepand sa rad de gelozia lui Sylvy.

Cu toate ca eram obisnuit cu scenele de gelozie ale lui Sylvy, nu puteam nega faptul ca inca imi dadeau dureri de cap. Dar stiam ca ar fi fost de prisos sa ma bag asa ca doar imi vad linistit de drum. Sylvy, cand vede ca zana a inteles sa nu se apropie, se aseaza la loc pe umarul meu, ignorandu-i rasetele.

Zburam dupa ei asteptand sa vad unde urma sa mergem si ce imi va arata intai.

Nu prea aveam habar ce i-as putea arata zanei din moment ce voiam sa stau cat mai departe de oras unde erau cam toate atractile turistice. Nestiind ce sa fac, o intreb:
-Ce ai dori sa vezi mai exact de ai venit aici?

-Lumea elfilor in general. Nu neaparat orasul ci trasee turistice prin padurea aceasta. Dar da o sa vreau sa vad si orasul dar asta pe inserat. Am auzit ca ar fi mai frumos orasul seara cand Piata Centrala, Centru si Bulevardul Principal sunt iluminate deosebit de frumos cu niste cristale colorate in varful stalpilor, cristale ce inmagazineaza energia solara de peste zi si o consuma noaptea. Cristale roz, rosii, albastre, verzi, alb-laptos, etc. Si noi avem un oras la fel alimentat cu cristalite dar noi avem o lumina aurie si cam atat. La voi e mult mai frumos.

-Daca vrei sa vezi orasul, o sa faci asta singura.
-Da! Yuno nu are voie dupa apus afara.
-Sylvy...
-Ce?! Asa e!
Oftez si merg pe o carare din padure, oprindu-ma aproape de o mica cascada unde se aflau cateva animale salbatice.

Ca sa nu fiu mai prejos incep si eu sa comentez.
-Hm, deci esti print si stai dupa fustita mamei regina. Prea protectori parintii tai. Si crezi ca te vei descurca duap majorat cand vei prelua tronul? Daca nu vei cunoaste si viata de noapte a propriului regat? Spun eu.

Sylvy tresare cand o aude si se uita imediat la mine ingrijorata. Se intristeaza imediat ce-mi vede privirea si-mi pune usor manuta pe obraz.
-Mama e moarta. Nici n-am cunoscut-o. Si am iesit seara, dar nu-mi place. Prefer sa ies ziua. Oricum, nu voi conduce eu regatul din moment ce elfii nu ma accepta fiindca sunt jumatate om.

Of, imi pare rau sa aud asta. Si scuze pentru ce am spus. Ii spun eu. Oricum intr-o zi regatul Elfilor se va uni cu cel al zanelor. Fiindca tot suntem vecini si prieteni. Dar va mai dura ceva timp pana elfii vor fi de acord. Desi exista cazuri cand elfii se casatoresc cu zane, in principal exista multi elfi reticenti intr-o asemenea uniune la nivel de stat.

-Cu toate ca exista asemena cazuri, nu cred ca se vor uni regatele. Doar vom ramane in pace cu voi.