Fugind de responsabilitati

First topic message reminder :

Yuno:

Scapasem de indatoririle de print fugind din palat pe ascuns ca sa nu ma vada nimeni. Aveam o mantie lunga pe mine cu o gluga mare ce mi-o trasesem pe cap ca sa nu fiu recunoscut de cineva. Cu cat ma indepartam de palat, cu atat ma relaxam, bucurandu-ma de liniste, stiind ca nu mai avea sa dureze mult.

-Multumesc spun eu asezandu-ma pentru a ma odihni si a imi odihni aripioarele.

-De ce esti dragut cu ea dupa tot ce ti-a spus?
-N-avea de unde sa stie. Pana la urma totul a fost tinut ascuns fata de celelalte regate.
-Hmmm...Asa e. Dar tot nu-mi place de ea!
-Nimic nou.
-Hmp!

-Nu ma place dar fiindca seman la aspect cu ea si doar fiindca e geloasa asa nemotivat. Spun eu.

-Ea nu place pe nimeni. Nu conteaza cum arati.
-N-am de ce sa plac pe altii!

Eu incepusem sa rad.

-Ce tot razi tu acolo?!
Sylvy zboara la ea si o trage de par. Eu tresar si o iau repede pe Sylvy de acolo, asezand-o la loc pe umarul meu.

Este o rautacioasa mica aceasta Sylvy. Nu inteleg cum de ai gasit-o tocmai pe ea. Spun eu.

Sylvy vrea iar sa sara la gatul ei, dar eu o tin cu mana, oftand.
-Nici eu nu inteleg.

Pe mine ma amuza gelozia si rautatea lui Sylvy.

Eu continui s-o tin pe Sylvy, stiind ca daca-i dau drumul, n-avea sa se opreasca pana n-o lasa cheala pe zana in cel mai bun caz.

-E bine ca totusi Sylvy are aceeasi dimensiune cu mine si nu e mare cat tine ca sa fie capabila de prea multe. Spun eu.

-Nu lasa marimea ei sa te pacaleasca. Asa mica cum o vezi, a pus cu botul pe labe o intreaga armata de una singura.
Cand aude asta si-si aminteste momentul, Sylvy zambeste mandra.

-Poate ma invata si pe mine. Spun eu razand.

Sylvy se enerveaza iar cand o aude razand si da din maini si picioare prin aer vrand s-o loveasca pe ea dar nu ajunge deoarece eu o tin in mana mai la distanta. Eu tresar cand o lumina puternica apare brusc in fata noastra si-mi duc bratul liber la ochi. Sylvy isi duce si ea repede mainile pe ochi.
-Ce e asta?!
-Licht. Vin garzile.
Ma ridic si o iau repede si pe zana, punandu-le pe umarul meu pe amandoua si pornesc in viteza mai departe. Sylvy se uita putin in spate apoi la drum si se tine de mantia mea sa nu cada.

Ma tin si eu de mantia lui pentru a nu cadea.

Alerg pana la baza unor munti si intru intr-o mica pestera de acolo, sprijinindu-ma de zidul ei si-mi pun mainile pe genunchi, rasufland greu de la alergat.
-Am scapat. Tu i-ai zis sa te anunte?
-Da. Vreau azi sa ma relaxez. Dar stiam ca tata va trimite garzile dupa mine si l-am rugat pe Licht sa ma anunte in caz de se apropie de locatia noastra.
-Ai asa mare noroc ca e mereu de partea ta. Chiar nu voiam sa ne intoarcem la palat inca. Si acum ca ne-am oprit...
-Las-o Sylvy.
-Pfff...Bine! Orice pentru tine~

-Deci Yuno, Licht e fratele tau? Sunteti amandoi printi? Intreb eu.

-Am crescut impreuna, deci ai putea zice ca suntem frati. Dar el nu e print. Cu toate ca e foarte posibil ca el sa fie urmatorul rege.
-Da. Desi acum el conduce garzile regale.
-Cand va sosi timpul, vom face schimb. Oricum e iubit de toti elfii. Ar fi cu siguranta cel mai bun rege.
-Hmmm...Nu pot nega asta.

-Inteleg. E bine daca va intelegeti bine. Spun eu.

-Asa e. O sa stam putin aici si dupa mergem mai departe, bine?

-Bine, cum ziceti voi. Spun eu.

Eu stau sprijinit de zidul pesterii si-mi inchid ochii. Sylvy se uita la mine apoi spre zana, planuindu-si urmatoarea miscare.

Speram sa pot profita de un moment de neatentie a lui Sylvy sa fac ceva sa o necajesc putinel mai tare.

Dupa un timp ma indrept si ies din pestera, pornind la drum. Sylvy sta cuminte pe umarul meu, planuind in liniste deplina.

Eu ma ridic de pe umarul lui Yuno si zbor dupa el.