Insulele de Diamant

First topic message reminder :

In apele marelui ocean Cadix, acolo unde existau insulele Avalonului, la o distanta de 3000 de mile de acesta, in imensa pustietate, se intindeau cateva insule nelocuite numite Insulele de Diamant.
Ma aflam pe aceste insule in excursie.

-Bine. Spun eu. Eram prinsa in intuneric in buzunarul lui. Asa ca neavand ce face eu ma culc, adormind repede.

Porni catre palatul ei incercand sa n-o trezeasca.

Cand ajungem la palat, eu inca dormeam.

- Sanara! Sanara, trezeste-te, am ajuns.

Ma trezesc, incerc sa ies dar costat ca fermoarul la buzunar inca era tras si eu captiva.

Chad isi dadu seama si deschise fermuarul.

Ies din buzunarul lui Chad.

- Aici e, nu? o intreba.

-Da, acesta e palatul. Ii spun eu. Intre timp iesi pe poarta matusa Selene.

- Nu revii la dimensiunea normala?

-Cand o expira efectul potiunii pe care am baut-o. Ii spun eu.
-A, uite-o pe matusa. Spun eu, zburand inspre ea. Ma asez pe mana ei si ea ma prinde de aripi si ma baga in poseta, tragand fermoarul la poseta, eu realizandca ma aflu in intuneric bezna. Ceea ce era in poseta toate nimicurile zicieai ca sunt la groapa de gunoi.
Ea il saluta pe baiat si ii multumi ca m-a adus acasa.

- Cu multa placere, zice si da sa plece.

-Buna! Saluta matusa Selene!

Isi intoarce capul spre ea raspunzand salutului.

-Ce zici sa mergem in gradina palatului sa te servec cu ceva? Dar pana atunci poti veni cu mine. Am doar putina treaba in oras.

- Bine atunci, va insotesc.

-Perfect. Spuse matusa Selene. Apoi se indrepta spre partea industriala a orasului.

O urmeaza cu pasi mici.

In prima statie de autobuz se opri si cumpara 2 bilete.

Chad ramase tacut deocamdata.

Arunca monedele in poseta eu trebuind sa ma feresc sa nu imi pice una in cap. Arunca apoi si biletul in poseta si trase fermoarul posetei din nou. Eu ma intind si ma invelesc apoi cu biletul. In scurt timp simteam niste mici leganari ca si cum as fi intr-o cabina de vapor. Matusa Selene se puse in miscare.

Chad o privi lovind usor astfaltul cu piciorul.

-Ce e? Il intreb eu pe Chad, vazandu-l un pic nervos sau cel putin asa mi se parea.

- Aaa, nimic, asa fac eu tot timpul.

-Ah, bine. Credeam ca esti nervos.