La pranz

Ma aflam in bucatarie pentru a imi prepara pranzul. Ma gandeam sa imi pregatesc o portie de cartofi prajiti cu salata si cu o omleta de legume.

Intru in bucatarie pentru ca imi trebuia un cutit ca sa tai ceva si acolo dau de Sanara.
-Buna Sanara esti aici ca sa iti pregatesti pranzul?

-Da, Cristina. Spun eu.

-Eu am venit pentru ca imi trebuie un cutit ca sa tai ceva si nu te gandi ca vreau sa ma omor sau sa ma tai

-Bine, ia-l. Spun eu intinzandu-i cutitul, cu manerul spre ea.

-Mersi,spun luand cutitul in mana

Incep sa imi pregatesc pranzul.

Ies din bucatarie si ma duc direct spre camera mea

Dupa ce termin de facut mancarea, incep sa ma apuc sa mananc.

Urc in camera mea si incep sa tai acele ingrediente pentru potiune si pentru ca trebuia si sangele meu ca potiunea sa mearga ma tai la incheietura stanga si las sangele sa curga intr-un bol mai mic.Dupa ce termin cu potiunea ma leg la mana stanga si cobor jos

Tocmai ieseam din bucatarie si o vad pe Cristina.
-Iarasi o potiune ce necesita sange de vrajitoare. Dar o potiune care sa necesite sange de zana cand vei face? Intreb eu.

-Nu stiu,dar de ce intrebi?

-Fiindca iti voi da eu din sangele meu. Asta ca sa nu te apuci sa vanezi zane.

-Stai linistita nu le am cu vanatul zanelor.Nu sunt atat de malefica

-Bine. Dar retine un singur lucru. Daca va fi nevoie vreodata sa faci o potiune care necesita sange de zana, nu te apuca sa vanezi zanele, ci sa le rogi frumos. Nu cred ca ar fi una care ar refuza sa doneze in numele stiintei mai ales daca le tratezi cu respect, folosind seringa sterila si in conditii de igiena si sa nu le provoci durere. Practic ma refer la fel cum se face donatia de sange in cabinetele medicale.

-Nu prea folosesc eu potiuni care sa fie facute din sange de zana si in plus stiu ca matusa avea o sticluta cu sange spunand ca este de la o prietena a sa zana

-Si matusa ta e prietena cu matusa mea Josephine parca?

-Parca sa zic ca da,nu mai stiu sigur

-Deci nu putem sti daca matusa Josephine sau alta zana i-a dat sange de zana.

Aparuse ca deobicei de nicaieri, vantul ravasindu-i parul si le asculta discutia fara sa intervina inca.

-Ar trebui sa o intreb pe matusa Josephine, cred.