Solo en mi corazon

buna tuturoor!
m-am decis sa postez si aici un vechi fic de al meu, mhm, l-am scris acum 5 ani aka atunci cand aveam vreo 12 ani jumate deci nu va asteptati la cine stie ce minunatie :-? e acceptabil, cred. si faptul ca l-am dus la sfarsit e o minune pentru mine.
sa nu credeti ca nu tin cont de sfaturi sau ceva, dar e deja scris asadar n-am cum sa schimb miezul povestii.
cam atat am avut de spus. lectura placuta

Personaje

Harry Poter * - Un tanar student ce urmeaza facultatea de medicina. Este in primul an si este nou venit in oras, impreuna cu fratele sau mai mare. Un tanar obisnuit care va trece poate prin mai multe decat se astepta vreodata.


Ella Granger* - Este sora mai mare dintre gemene si locuieste intr-o vila mare impreuna cu sora ei, parinti lor fiind aproape mereu plecati … este foarte rea cu Hermione si o pune sa faca toate treburile prin casa. Ella este mereu stilata si eleganta. Se poarta frumos cu Hermione numai la facultate, in restul timpului este extrem de rea, iar in aparenta este preferata tuturor, mai ales ca este iubita lui ReaCredinta, care este cel mai de temut si cunoscut in oras.

Hermione Granger* - Este o fata destul de ciudatica in ochii celorlalti , retrasa si foarte stearsa, nefiind bagata in seama de cat de prietenul ei cel mai bun, Ron. Tot ce isi doreste e sa termine facultatea cu bine si sa devina medic. (din punctul ei de vedere se povesteste)


Ron Weasly* - Este de asemenea student la medicina si este indragostit pana peste cap de Ella Granger, insa se considera prea mare pampalau pentru a-si declara sentimentele si incearca in fel si chip sa-i atraga atentie, insa aceasta e prea ingamfata si isi bate joc de el de fiecare data cand se iveste ocazia.


Draco Malfoy* - Ii place sa faca rele si sa isi bata joc de cei mai slabi, mai ales de cei noi veniti. Este capul rautatilor si e un om fara suflet, poate de acea i se spune si „ReaCredinta”… este iubitul Ellei, dar nu isi da prea mare interes pentru aceasta.

Jeanny Weasley* - Este sora mai mica a lui Ron, este inca la liceu, o fata foarte timida si silitoare, care deseori se rataceste prin universitate cand doreste sa-i aduca gustarea lui Ron pe care a uitat-o acasa.


Luna (alias Rose) - Este o fata orfana, nou venita de asemenea in oras, cat si la facultate in primul an, unde toti o vad ca pe cea mai ciudata fata din lume. Umbla mereu imbracata in straie de doliu… nu vobeste aproape cu nimeni, doar pana cand….


(mhm, mi-a fost lene sa pun poze... sper ca nu-i mare paguba, multi stiu de hp :-?)



Episodul 1

„ Nu e usor sa recunosti adevaratele sentimentele ce le porti in suflet, de asemenea nu e usor sa te inchizi in tine si sa fii o persoana de portelan pe dinafara. Ma numesc Hermione Granger si pot sa spun ca si eu, la fel ca fiecare om am avut parte de rele, foarte multe, dar si de putine bune. E greu sa port in inima mea toate acele amintiri, tot ce s-a intamplat de atunci pana acum, cum am actionat dupa instinct si nu dupa ratiune… incepusem sa nu mai inteleg modul meu de a ma comporta. Sora mea era intotdeuna dura cu mine, nu am invidiat-o si urat-o vreodata pentru temperamentul si comportamentul sau. De cand parintii au plecat in strainatate tot greul a cazut pe umerii mei, ea neincetand sa se duca la diferite petreceri si evenimente, lasandu-ma sa ma descurc singura in gospodarie. Pot sa ma spun ca ma indentific cu Cenusereasa, deseori gasindu-ma langa semineu pe un scaun tricotand si murdarindu-ma de cenusa. Din pacate, viata nu e ca in basme, si la mine nu va sosii vreodata Printul cel bun.
Ca orice alt om, mi-a venit si mie randul sa ma indragostesc la un moment dat, insa de cel mai nepotrivit baiat din lume, iubitul surorii mele gemene. M-am resemnat cu gandul ca pot purta acel sentiment pe care nu voiam sa-l am in interiorul meu, dar mi-era imposibil sa-l scot, doar in inima mea, acolo unde am adunat an de-a randul dorintele si sentimentele mele, care cu timpul au devenit pulberi de fum. ‚El’ cu fiecare ocazie cand ma intalnea imi radea in fata ca sunt o bleaga pe langa sora mea si isi batea joc de mine fara sentimente, dar cu cat el ma batjocura in fata tuturor mai mult, cu atat imi dadeam seama ca nu pot sa-l urasc, si m-am resemnat, pastrand acea dezamagire in mine.
Totul era atat de oribil, am fost cu el si la liceu si am picat si la facultate. Nu suportam sa vad saruturile dintre el si fata ce semana cu mine ca o picatura de apa, era prea dureros. Credeam ca totul e un infern ce nu mi se putea intampla mine, mai erau pe deasupra la facultate si un grup de fete de majorete care de asemenea ma tratau ca pe o servitoare buna de nimic. Poate era si vina mea, eram foarte stearsa si retrasa, infundata cu nasul in cartile mele. Eram totodata prea stresanta pentru cei din jur si prea tocilara. In fiecare zi dupa orele din liceu ma duceam la ‚el’ acasa si il tocam la cap sa invete, sa recupereze, sa nu mai chiuleasca, si deseori primeam o usa trantita in nas. In fata lui nu ma puteam lasa chiar intr-atat de jos, si cand vedeam ca nu are pofta sa vorbeasca cu mine nu insistam, niciodata nu ii faceam apropouri, doar il priveam ca si cum ar fi ultima data si o amintire din el ar ramane vie pentru totdeuna in mintea mea.
Lasand la o parte greul si relele si necauzurile si toate astea, un singur lucru bun am in viata, Ron, cel mai bun prieten al meu. El e singurul care imi mai aduce un zambet adevarat pe fata, care ma inveseleste cand sunt trista, care e alaturi de mine intotdeuna, care este un prieten adevarat. Si observand comportamentul lui e super indragostit de sora mea, Ella, insa aceasta, face precum si ‚el’ si ingamfarea ii e prea mare pentru a raspunde la un tremurat de „buna” din partea lui Ron. Dar sa numai vorbim de EL, ca deja m-am saturat, o spun pentru prima data fara sa imi mint propria persoana, sunt indragostita ca o proasta de Draco Malfoy, unicul si singurul de care nu trebuie sa ma aproaprii, cel mai rau baiat din oras. Dar numai vreau sa vorbesc nici despre asta…
Toate erau normale si credeam ca o data cu trecerea timpului am sa-l uit pe el si pe dragostea aceea imposibila, dar imediat ce l-am vazut mii de fluturasi mi-au trecut prin stomac. Era prima zi de facultate atunci cand l-am vazut, inconjurat de prietenii lui, cu care facea glume. Am ramas cateva momente cu mapa stransa la piept si cu ochii intredeschisi privindu-l. Pentru o fractiune de secunda privirile ni s-au intalnit, a lui era atat de rece ca simteam cum sangele imi pulsa rapid in vene, din cauza fricii ce mi-o provoca acea privire glaciara. Tocmai de acea am intors capul si m-am dus in ultima mea banca din spate. Credeam ca va fi acelasi an de torturi pana cand, pe usa salii de clasa a intrat un baiat brunet, cu ochii albastrii, era chiar superb. S-a uitat dezorientat spre clasa si s-a asezat… LANGA MINE?!?! Da … era acolo , acceptasem ca pentru prima data eram nevoita sa stau cu un baiat in banca. De mica, nu stateam in aproapierea vreunui baiat inafara de Ron, iar atunci stateam, insa aveam privirea in pamant. Brusc, am auzit un glas cunoscut si am intors privirea, erau Draco si baietii din gasca lui, care deja se luasera de tanarul acela pentru ai face „ritualul de bun venit”.
„Da’i drumul!” am strigat eu spre Draco care il lipise pe baiat de perete tinandu-l de gat
„Da’i drumul!” [imitandu’ma]„ Ca altfel ce ai sa faci? Ai sa ma dobori cu puterile tale de power puf?”
Turbam de furie mai ales la auzul rasetelor celor din clasa. Fara sa constientizez, i-am lipit o palma peste fatza, intorcandu-i capul. Nu stiam de ce, dar simteam o mare satisfactie dupa ce facusem asta.
Draco si-a mangaiat usor obrazul ranit si m-a privit mirat. Eu rasuflam cu rapiditate si de data aceea nu ii mai evitam privirea. Dupa ce m-a amenintat ca ii voi plati, i-au dat drumul baiatului si au plecat in alta parte.
„ Esti bine?” am intrebat ajutandu-l sa se ridice de pe jos
„ Ma doare putin spatele, dar da sunt bine. Ma simt jenat sa fiu aparat de o fata…” a spus el rosind, simultan cu mine, eu fiind foarte aproape de el… „Harry… Harry Poter, ma numesc!”
Acel nume imi rasuna in minte cu ecou, ceva ce nu stiam ce imi dadea senzati ca stiu acel nume. Cand mi-am revenit din transa am stransa mana cu a lui prezentandu-ma la randul meu. Dupa ce am luat loc in banca impreuna cu Harry, care se dovedea a fi un tip foarte timid ca si mine, am inceput sa studiez toti noii colegi cu atentie. Privirea mi-a ramas atintita spre o fata misterioasa.”


preciz ca povestea este dramione *smile* desi probabil v-ati dat seama :-??

-Foarte frumos. Imi place mult cum ai scris. Nici macar nu se cunoaste ca aveai 12 ani candai scris fic-ul. Daca nu as fi stiut as fi zis ca ai 20 si ceva de ani.Aiun talent innascut de scriitoare. Dar e adevarat ca succesul vine doar daca perseverezi. Despre episod ce sa zic. E cat de cat acceptabil de lung in ce priveste postul pe net. Dar daca te hotarasti sa scrii o carte, un capitol trebuie sa fie cel putin triplu decat acest episod. insa asta nu se poate aplica si pe net deoparece pe net din cate am observat la episoade prea lungi cititorii se cam plictisesc.

da... povestea cu capitole lungi e clasica... la inceput ai 14-15 cititori si din cauza ca se plictisesc din cauza lungimii capitolelor la sfarsit ramai cu 2-3... am patit-o de N ori.
anyway multumesc frumos pentru comentariu <3
continuarea:

Episodul 2


„ Parul ei era blond, cu o tenta de ondulare, ochii albastrii ce aveau o stralucire nemaipomenit de ciudata pentru un om... si era imbracata in negru. Iesea in evidenta fata de celalte fete atat de comune. Privirea-i era constanta in pamant. Nu stiam de ce imi atragea foarte mult atentia. Sirul gandurile a fost intrerupt de auzirea unor batai de palme. Mi-am intors privirea catre catedra, unde era Draco urcat si banuiam ca dorea sa… spuna ceva?
„ Petrecere maine la mine la ora 22.20, cine are tupeu sa vina. Sunteti cu toti invitati!” spuse si batu palma cu unii din prietenii lui, apoi se dadu jos
Eu il priveam fara sa mai stiu ce mai e prin sufletul meu pentru el… cum puteam sa-l plac cand era atat de rau, egoist, ingamfat? Am scutarat usor capul si l-am sprijinit de perete adancindu-ma iar in gandurile mele. Insa iar am fost intrerupta de un glas, de aceasta data mai timid.
„Hermione… ?”
„ Da!” am spus eu de parca ma trezisem la viata.
„ Fata aceea… seamana identic cu tine…” mi-a spus el pe un ton alarmat.
„ Nu-ti face griji, e doar sora mea geamana… nu te-as sfatui sa stai in preajma ei, se crede mult mai superioara decat oricine.”
„ La fel ca Draco!”
„Ce-ai spus?” am murmurat eu putin balbaita.
„ La fel ca si Draco. Se vede ca amandoi se cred mai presus de orice si au impresia ca pot controla vietile oamenilor. Cred ca esti un adevarat inger din moment ce ii suporti pe amandoi la un loc…” a spus el zambind.
Eu efectiv nu stiam ce sa-i raspund. Pe sora mea nu aveam cum sa nu o suport, totusi am acelasi sange ca si al ei si o iubesc indiferent de comportamentul ei… iar de el numai zic nimic…
„ Ei nici chiar asa…” am zis in cele din urma rosind.
Discutia noastra a fost intrerupta de intrarea in clasa a unei profesoare pitice, cu parul pana in pamant, cosuri mari pe fata, degete butucanate, ochelari mari si patrati de vedere, care avea o voce pitigaiata. A inceput deja sa ne predea. Orele de curs au trecut repede si impreuna cu Ron si Harry, care facusera cunostiinta si intrasera in vorba, am parasit usa salonului si ne-am indreptat spre camin, unde trebuia sa ne repartizeze in camere.
Exact cand directoarea urma sa vorbeasca, o fata scunda si roscata a ajuns in dreptul nostru abia respirand.
„ Ti’am adus pachetul, Ron! Iar l-ai uitat acasa!”
„ Mersi, Jeanny!” murmura baiatul razand si o ciufuli in cap.
„ Am plecat, maine am test initial la chimie, pa pa!” a spus si s-a facut nevazuta in liniile orizonutului.
„ Iubita ta?” a intrebat Harry curios.
Eu si Ron aveam niste fete tare serioase, ne-am intors unul spre celalt si…am inceput sa radem in hohote!
„ Am spus ceva gresit?” a mai intrebat el nedumerit.
„ Nu, doar ca Jeanny e sora lui Ron, chiar nu ai observat asemanarea?”
„ Sa zicem ca nu prea am analizat-o bine!”
Am inceput sa radem toti 3. Pe langa noi a trecut Draco si l-a impins pe Harry care se lovise destul de tare de un perete.
„ Hey, Potter! Iti urez noroc… vei avea nevoie!” suiera el razand badjocoritor. Apoi si-a mutat privirea spre mine. „ Iar, tu… sa nu crezi ca am uitat prostia ta de a ma lovi! Vei plati pentru asta, Granger!”
L-am privit pentru prima data cu o ura nemarginata, realizam ca era o persoana fara scrupule sau principii, un nimic…!
Chiar atunci a venit si sora mea intr-o tinuta foarte sumara, zambindu-i lui.
„ Buna, draga! ” a spus ea pe un ton care ma scotea din minti.
Era sora mea, dar cu adevarat ma enerva! Si-a dat ochelarii de pe cap pe ochii si l-a sarutat in fata mea pe Draco. Era intr-un moment de crize, imi venea sa ma infig in parul ei, dar m-am abtinut, altcineva facand cea ce doream cu fac sa fac eu… sau mai bine zis, profesoara i-a despartit sanctionandu-i pentru ca nu au respectat-o.
Intr-un sfarsit am fost si repartizati in camere. Ce fericire pe capul meu, erau in camera cu Rose, fata misterioasa despre care am vorbit, Draco si Harry. Pot sa spun ca atunci nu a fost ziua mea norocoasa. Am intrat in baie pentru a ma schimba in pijamalele de noapte. Cand incepusem sa ma inchei la nasturi am auzit niste pasi…”

Eu am citit dar lasasem sa mai comenteze sialtii dar se vede ca lumea nu se prea inghesuie la comentarii. Scuze ca nu am observat ca nu s-a comentat pana acum.
Cel mai mult mi-a placut aceasta:

„ Hey, Potter! Iti urez noroc… vei avea nevoie!” suiera el razand badjocoritor.

Deci imi place foarte mult. Astept nextul.

mersi!

Episodul 3

„ Am intors capul speriata si am dat doi pasi inapoi. Usa s-a deschis si pe ea a intrat… Draco!
„Ce cauti tu aici?”
Speriata pe moment am luat fiecare lucru care mi-a picat in mana si am inceput sa arunc in el: prosoape, sapunuri, periute si cam tot ce se afla in baie, insa el se respinge cu usurinta doar cu o mana.
„ Inceteaza, Granger!” a spus pe un ton glaciar ce ar fi speriat si diavolul in persoana.
M-am oprit si am ramas nemiscata in fata lui. Ma priveau cu o ura nemarginita si stramba din nas la vederea mea in fata lui.
„ Dar daca tot sunt aici... a venit momentul razbunarii!”
M-am speriat cand am auzit asta. Imi venea sa fug ca o lasa pe usa, sa fug... tot timpul sa fug de ceea ce simt si cred. Intr-un moment de neatentie, m-a tras spre el incat eram amandoi lipiti unul de altul, el tinandu-ma strans de antebrate.
„ Granger… ai gresit cand ai indraznit sa te pui cu Draco Malfoy!”
In clipa urmatoarea aveam buzele unite cu ale lui. Desi era prea putin credibil, era primul meu sarut.. Ma saruta atat de apasat incat credeam ca voia sa ma raneasca. Am simtit o caldura interiora ce s-a terminat rapid… m-a indepartat de el si mi-am atins buza inferioara plina de sange. Am inceput sa plang si am cazut in genunchi in timp ce el ma privea cu sila. S-a aplecat si el si m-a lipit brutal de perete.
„ Spune ca iti pare rau, idioato! Si nu mai plange! SPUNE!”
Dar eu nu puteam sa ma opresc din plans. El m-a pleznit dur peste fata, mult mai tare decat il pleznisem eu pe el.”

____.

Harry mergea pe holurile caminului, apoi urcand scarile. Neatent se lovi de o fata identica cu colega sa de banca, imbracata mult mai extravagant si machiata destul de strident.
„ Potter… am auzit ca esti nou pe aici”, spuse aceasta zambind si jucandu-se cu o suvita din parul ei castaniu ca o coaja de nuca.
„ Da, asa e…”, raspunse el destul de abatut.
„ Ce-ar fi sa mergem la un suc?”
„ EU?? Adica eu si cu tine? La un suc? Vorbesti serios?”
„ Da, desigur. Nu ar fi nimic rau in asta. Am merge ca amici ‚deocamdata’ ” a spus ea zambind seducator.
„ Ok, atunci ramane pe maine la 3.”
„ Dap! Te pup, draga”, spuse ea si cobora scarile grabita.
„ Waaw! O fata s-a bagat in seama cu mine! E ziua ta norocoasa, Harry!” murmura el si incepu sa topaie de fericire.

____.

In partea opusa a caminului, pe scarile intrarii din spate, statea un baiat suparat, cu capul plecat. Langa el se aseza o fata plapanda si slabuta.
„ Hey, nu trebuie sa fii suparat…”
„ Huh?”
„ Daca o iubesti cu adevarat, marturisestei sentimentele tale.”
„ Dar ma va considera un pampalau!”
„ Atunci nu te merita!” zice ea zambind.
„ Cred ca tu le stii pe toate! Dar ce nepoliticos sunt!! Eu sunt Ron Weasley! Tu?” se prezenta el aparandu-i intr-un final un zambet larg pe fata.
„ Rose.”
„ Rose?! Si atat?”
„ Nu... numai ca nu imi place sa mi se spuna pe numele meu adevarat, dar numele meu intreg este Luna Lovegood „
„ Ce nume frumos…”
Cei doi din vorba in vorba au urcat scarile caminului si au ajuns la etaj, Ron a condus-o pe Rose pana la usa si i-a dat un pupic pe obraz, apoi a plecat spre camera lui. Ea a intrat zambind in camera si s-a pus in patul ei invelindu-se cu o plapuma.
Nu dura mult si un alt tanar foarte vesel intra cu o mapa in mana, o arunca in patul alaturat si duse fericit spre baie.

____.

„ Harry deschisa usa si ma gasi pe mine insangerata si rosie in obraji, iar pe Draco stand in picioare si tragandu-ma de par. Ochii lui pareau ca se fac rosii de furie, il lua pe Draco in camera si incepu sa dea cu pumni in el izbugnind o bataie serioasa. Eu inca eram imuna la tot ce se intampla si zaceam pe jos, cu picioarele stranse la genunchi si plangand, in timp ce ei se bateau. Luna fugise la directoare pentru a o anunta de bataia ce avea loc in odaia in care dormea ea.
Durerea fizica prin care trecusem, era nimic pe langa cea sufleteasca, insa acea intamplare ma facuse sa rationez altfel… ma facuse sa ajung la un alt stadiu al personalitatii mele.”