Pe post de animale de companie

Matusile trebuiau sa plece pentru o saptamana departe de casa, la o conferinta care se sustinea pe o insula tropicala din ecuatorul Utopiei. La zeci de mii de kilometri. Matusile venira acasa cu o colivie goala si eu nu stiam ce aveau ele de gand cu ea. A doua zi dimineata ne pusesera fara sa stim noi, in ceai, potiunea micsorarii. Dupa ce eu si sora mea ne bem ceaiul incepeam sa ne micsoram. Cand ne micsorasem pana la dimensiunea unor fluturi si micsorarea se opri, matusa Josephine ne baga pe amandoua in colivie si ne incuie acolo.
Lua telefonul Sanarei si apela numarul lui Rose.

Rose pipai noptiera pana dadu de telefon si vazu ca o apeleaza Sanara.
- Alo?

-Alo, buna Rose. Sunt Josephine matusa Sanarei. Sanara momentan n poate vorbi la telefon dar te-am sunat de pe telefonul ei fiindca el imi er mai la indemana. Vroiam sa te intreb daca ai avut vreodata ca animale de companie fluturi sau daca stii ceva despre ingrijirea lor.

- Ah, imi pare rau dar nu am avut fluturi ca animale de companie, am avut mai de mult o pisica si o broasca testoasa... doar atat.

-Si nu stii nimic despre ingrijirea lor, nu? Chestia e ca eu si Selene vrem sa plecam la o conferinta care se sustine departe pe o insula tropicala din Utopia si desi nepoatele noastre au varsta la care un om poate fi declarat adult, ele fiind zane sunt adolescente si puse pe sotii si prostii mai mereu si nu am gasit inca o bona disponibila. In plus ele trebuie sa mai invete anumite experiente. Si ingrijirea unei zane nu e prea diferita de ingrijirea unui fluture. Vroiam sa ti le dau o saptamana pe nepoatele mele pe post de animale de companie. In felul asta si ele ar fi invatat o experienta inedita. Sa nu consideri ca sunt o matusa rea. Nu e vreo pedeapsa pentru ele. Ci doar ca trebuie sa treaca prin mai multe experiente si asta ar fi una din ele.

- Uhm... ingana ganditoare. Bine, aduceti-le, ma voi descurca eu sa am grija de ele!

-Bine. Spuse matusa Josephine si inchise telefonul. Dupa ceva timp, matusa Josephine suna la usa lui Rose avand in mana colivia in care erau incuiate Sanara si Katrina care erau micsorate la dimensiunea unor fluturi. In cealalta mana avea o carticica a carui titlu era: "Totul despre ingrijirea fluturilor".

Rose deschide usa cat de repede poate.
- Buna ziua, saluta politicoasa.

-Buna ziua, Rose. Spuse matusa Josephine intrand. Ma bucur ca esti asa amabila sa ai grija de nepoatele mele. Spuse ea, dandu-i colivia.
-Ai aici in carte cam orice te-ar interesa. Si daca ai de gand sa le dai drumul din colivie, sa le inchizi orice posibilitate de a evada afara. Ar fi in stare sa vina dupa noi. Antenele zanelor functioneaza ca un radar si ne-ar gasi destul de repede astfel.

- Bine, am sa am grija sa nu iasa afara.

-Si in afara de mancarea care scrie in carte sa le mai dai in fiecare dimineata cate o lingurita de Vitalis din acest borcanel. Spuse matusa Josephine scotand borcanelul din poseta.
Iar aici in poseta asta mica sunt niste hainute de papusi cu care sa le schimbi. Spuse matusa Josephine scotand o poseta mai mica din poseta ei.

- Okay, murmura ea privind borcanul si apoi hainutele.

-Atunci eu v-am lasat. Distractie placuta. Spuse matusa Josephine si pleca.

Privii fluturi incruntandu-se usor.
- Presupun ca nu puteti vorbi...

-Ba, putem vorbi. Suntem noi Sanara si Katrina nu suntem transormate in fluturi ci doar micsorate pana la astfel de dimensiune. Spun eu.

- Ah, credeam ca v-a transformat in fluturi, scuze... isi duce o mana dupa cap.

-Nu-i nimic. Oricum cand suntem micsorate suntem confundate cu fluturii mereu. Spun eu apoi eu si sora mea ne asezam pe leaganul improvizat in colivie si incepem sa ne dam pe el.

- Va e foame sau ceva? intreaba ea.

-Da .Cel putin mie.
-Si mie. Spuse Katrina.

- Sa va dau din borcan sau preferati altceva?

-Fiindca acum e dimineata vrem cate o lingurita din borcan si apoi si altceva. Dar findca suntem asa mici ne trebuie mancare lichefiata.

- Bine atunci, deschide borcanul si ia o lingurita dandu-i mai intai Sanarei si apoi surorii sale.

Incep sa mananc din lingurita. Dar cum eram micuta imi lua destul de mult timp sa termin tot din lingurita.

Rose astepta fara sa zica ceva.

-Dupa ce termin din lingurita stau cuminte si astept sa ii dea si surorii mele.