Our celebration

14 februarie. Nu doar ziua indragostitilor, ci si ziua lor aniversara, ziua in care se casatorisera. In fiecare an Jeremy o surprindea cu cate ceva spectaculos, iar acum ea statea singura acasa, savurand un capuccino, intrebandu-se oare ce pune sotul ei la cale.

Ma duc si bat la usa lui Anna.

Anna se ridica si se duse sa deschida.

-Salut, Anna! Ce mai faci? Spun eu aripile mele verzi falfaind.

- Buna, Sanara. Bine, pe acasa, il asteptam pe Jeremy, raspunse ea. Ce s-a intamplat cu aripile tale?

-Nimic neobisnuit. Ei bine sunt bucuroasa sa te vad si de asta. Asa e la toate zanele. Cand zanele sunt bucuroase, aripile lor falfaie.

- A, habar nu aveam asta, ingana ea si se dadu intr-o parte invitand-o sa intre in casa.

Intru in casa si ma asez pe un foroliu din living.

Se aseza langa ea.
- Si ce ai mai facut?

-Hm, nimic deosebit. Le-am ajutat pe matusile mele cu experimente si am mai calatorit prin Utopia.

- Ce fel de experiment?

-Potiunea vitezei. O potiune care iti da viteza in alergare. Sau o alta potiune care te transforma in plante sa te camufleze. Si mi-am amintit. Matusa Josephine m-a transformat intr-o orhidee cu potiunea asta si nu stiu unde a plecat. Katrina a venit si m-a luat m-a multiplicat in 3 facand apoi un buchet frumos si m-a daruit matusii Selene de ziua ei.

- Ce ciudat... clipi ea uimita.

-Intradevar foarte ciudat. App de asta elfii ne considera o familie de ciudate.

- Nu am zis ca sunteti ciudate, eu am zis doar ca intamplarea a fost ciudata.

-Stiu asta. Dar eu m-am referit la faptul ca noi avem mereu parte de intamplari ciudate si de asta ceilalti spun ca suntem o familie ciudata.

- Ahm, bine, am inteles.
Nici nu termina bine de zis si Jeremy intra pe usa cu un ditamai buchetul de trandafiri albi, florile preferate ale Annei.
- Oh, buna, Sanara, saluta el. Buna, scumpo, murmura apoi spre Anna sarutand-o scurt si dandu-i florile.

-Salut, Jeremy! Spun eu zambind.

Anna privi usor curioasa florile si vazu intr-unul din trandafiri un inel. Surase si il scoase punandu-si-l pe deget.

-Pf, mie nu mi se pare prea original, dar e un gest frumos. Inspiratia insa cam il lasa balta dupa cum am spus. Daca tin bine minte o multime de barbati ascund inelele de logodna in buchetul de trandafiri.

- Nu e un inel de logodna, suntem deja casatoriti. Apasa diamantul din el, iubito, isi flutura el genele.
- Doamne, cine stie ce minune ai mai facut, rase Anna apasand si asteptand curioasa sa vada ce se intampla.

-Nu stiam ca sunteti deja casatoriti. Spun eu si ma uit apoi si eu curioasa la acel inel.

- Jeremy Gilbert, Anna Gilbert...ingana el zambind in coltul gurii.
Anna marii usor ochii cand din inel se proiecta o imagine pe perete care infatisa o insula ce nu o mai vazuse pana atunci.
- Ce e asta? ridica ea o spranceana.
- Insula pe care am construit-o pentru tine, unde am facut si o casa de vacanta. Am denumit-o dupa numele tau.

-Oau! O insula artificiala. Cum ai reusit sa o construiesti de unul singur? Presupun ca ti-a luat cativa ani.

- Nu, mi-a luat doar o luna, ridica el din umeri.
Anna isi duce mana in timp ce tot trupul ii tremura de bucurie.