Excursia

First topic message reminder :

Ma indreptam catre Valea Dorintelor insa nu aceasta era tinta, ci doar urma sa trec pe acolo. Calatoream deja de vreo 333 de poste cu o viteza in zbor de 30 mile pe ora.

Ii multumi pentru amabilitate, inclinandu-si usor privirea.
-Vezi tu ... noi nu luam mese impreuna deobicei si foarte rar se intampla sa stam chiar la masa, marturisi Lorelei gustand mancarea.Deobicei servim masa pe malurile bazinelor cu apa ...

-Ah, inteleg spun eu. Apoi auzind pasarile prin copaci ii spun:
-Stii, mie nu imi place de fel muzica clasica. Ar exista vreo posibilitate sa pot intelege macar pentru 5 minute graiul pasarilor? probabil daca as inetelege graiul lor as constata ca ar canta si cu versuri, cu vorbe, nu doar niste triluri asa simple.

-Nu ma ocup eu de natura si ... ma gandesc sa nu maniez alta zeitate daca intervin, insa ...daca este vorba nuai despre 5 minute, nu cred ca isi dea seama cineva, accepta Lorelei.Eu insa prefer muzica clasica ... sau cea la harpa.

Mersi Lorelei spun eu. Pentru 5 minute era ca si cum ascultasem 100 de solisti deodata fiecare cu melodiile lor. Insa imi venea sa imi pun mainile la urechi.
-Intradevar zeii au dreptate. E mai placut sa auzi triluri. muzica usoara e frumoasa cand e cantata de un singur solist sau o singura formatie insa cand esti inconjurat de zeci sau sute de solisti fiecare cu melodia lor, nu mai e asa frumos. Am inteles acum scopul acestor triluri plictisitoare. Spun eu.

-Nu sunt tocmai plictisitoare, raspunse zeita.Atata tot ca le e greu sa se sincronizeze ... Iar Apollo nu le acorda intotdeauna atentia cuvenita ...

-Hm, cred ca e destul de greu sa ai in grija zeci sau sute de milioane de pasari, sute de mii de zane care sunt sau vor sa devina cantarete, si sute de mii de oameni din dimensiunea a 3-a care sunt fie solisti fie si-au facut formatii.

-De oameni se ocupa foarte rar, ofta Lorelei.Sunt insolenti si nu apreciaza adevarata muzica ...

-Mda aici ai dreptate. Si mie mi se pare ca nu le pasa de adevaratul scop al muzicii ci doar de statutul de vedeta.

Nu departe de cele doua tinere Lestat se plimba cu mainile la spate, avand aceasta postura dura, impunatoare.

Eu incep sa cant pentru a ma relaxa.

Auzi un cantec si isi ciulii urechile.

Aveam o voce foarte frumoasa mai ales faptul ca cantam lent imi accentua vocea frumoasa.

Continua sa asculte si in acelasi timp sa mearga.

Il vad dar nu ma intrerup din cantat.

Ramane in loc zambind.

Dupa ce termin de cantat ii spun:
-Ti-a placut cum cant?

- Da, raspunde el scurt.

-Ma bucur foarte mult ca ti-a placut.

Doar ii zambi finut.

Ii zambesc si eu.

Se uita pentru o clipa in jur.

-Si iti place aici in Valea Dorintelor?

- Nu in mod special, ridica el din umeri.

-Aha, inteleg. Mie imi place foarte mult. Spun eu.

Aproba usor absent cu capul.