That girl, with her eyes, got me crazy

Paige avea momentele ei nebune, cu toate ca era cea mai inteleapta...acum fugea prin Curtea verii, razand, uneori invartindu-se, prinzand o viteza destul de mare, oprindu-se in cineva si darmandu-l cazand peste el.
- O Doamne, sopti, inghitind in sec cand simti respiratia calda a cuiva. Imi pare rau, ciripeste ca un copil mic care tocmai a facut o tampenie.

Ma plimbam prin curtea verii cand observ ca cineva se ciocneste de mine si ma darama. Apoi isi cere scuze.
-Nu-i nimic. Raspund eu.

Se ridica putin in maini ca sa-l poata privi.
- Chiar imi pare rau, mai zise inca o data si se ridica stangace, aproape cazand din nou.

-Da, te inteleg. Nu e nici o probleme. Eusunt Hermes. Tu cum te numesti?

- Paige Hewis, zambeste ea finut, intinzand mana spre el.

Ii sarut incheietura mainii.

Isi largi zambetul la gestul sau.

Ii zambesc si eu.

Numele lui parca ii umbla prin cap, de ce suna asa familiar?
- Esti cumva zeu?

-Da. Sunt zeu. Si tu esti zeita, nu?

- Da...intr-un timp mi se spunea Chaos.

-Ah, da imi amintesc. Am auzit de tine, desi nu te-am cunoscut personal pana acum.

- Mda, niciodata nu s-au spus lucruri prea dragute despre mine...

-Dar acum ca te-ai schimbat, mi se pare ca esti foarte draguta.

- Multumesc, ciripeste ea vesela.

-Cu placere. Ii spun eu zambindu-i.

- Si ce fel de zeu esti? intreba curioasa.

-Zeul inteepciunii. Fiinca am creat cateva inventii si am ajutat pe unii cu sfaturi intelepte. Chiar si pe hoti la un moment dat i-am sfatuit unde a se ascunda bine.

- Ce ciudat...si eu sunt tot zeita intelepciunii si totusi nu ne-am intalnit niciodata pana acum.

-Mda, e ciudat ca nu ne-am intalnit pana acum.

- Eh, asa a fost sa fie, dadu ea din umeri.

Doar ii zambesc.

- Ai fost vreodata pe Terra pentru un timp mai indelungat?

-Da, am fost vreo 500 de ani in care am schimbat 20 de slujbe si 20 de identitati ca sa nu se prinda ca sunt nemuritor.

- Interesant, zice ea amintindu-si de perioada sa de muritoare.