Vacanta de studiu pe insula spiridusilor

Pe aceasta insula, se gasea o campie minunata cu flori unde traiau zeci de rase de spiridusi unii puteau zbura altii nu. Inltimile lor variau de la 2 la 10 centimetri.
Printre aceste rase erau: Minimoys, o specie de spiridusi ce semanau in mare parte cu elfii la infatisare insa spre deosebire de elfi care aveau o inaltime normala, Minimoys aveau o inaltime intre 7 si 10 centimetri.
Alta rasa erau: albinutele de catifea. Acesti spiridus aveau o inaltime de 1-2 centimetri, semanand in mare parte cu zanele insa spre deosebire de zane, nu aveau aripi naturale ci aripi confectionate din petale de flori ca un fel de planoare, ei lasandu-se purtati de curenti in timpul zborului, spre deosebire de zane care zboara asemeni pasarilor, deplasand aerul cu ajutorul aripilor si invingand gravitatia.
Ma aflam pe insula din curiozitate, vrand sa vad obiceiurile raselor de spiridusi.

Spencer se afla pe aceasta insula din pura curiozitate, voia sa vada ce fac acesti spiridusi de care auzise. Ca sa nu fie observata folosise o vraja ca sa fie invizibila.

-Pentru a nu distruge lucrurile construite de spiridusi si pentru a ii observa mai bine, beau din potiunea micsorarii. Ma micsorasem pana ajung la 0.7 centimetri.

Ramane intr-un loc mai retras privind atenta.

Acum eram chiar mai mica decat cel mai mic dintre spiridusi. Nu ajungeam decat pana la genunchii celui mai mic dintre spiridusi. Incep sa zbor printre spiridusi urmarind viata lor.

Ii urmareste cu privirea incercand sa nu se miste ca sa nu faca zgomot.

Fiind mai mica decat 1 cm, Spencer mi se parea o uriasa. Zburasem destul de mult si acum trebuia sa imi odihnesc aripile asa ca ma asez pe mana lui Spencer chiar daca ea ma putea confunda cu un tantar.

Insa Spencer ramase nemiscata ca sa nu o observe spiridusii.

Eu ma aflam pe mana ei si cu toate ca ea ramase nemiscata, antenele mele miroseau cea.
-Hm, sange de vrajitoare. Totusi sa iau cateva picaturi pentru o potiune. Gandesc eu.
Cu ajutorul antenelor mele pipai vena, apoi musc puternic si sangele care incepu sa curga, il preiau cu bagheta ca si cu o seringa, care acum era cat un ac de albina, iar apoi restul de sange il sug eu si apoi ii ling micuta rana cu limba mea.
Ma purtasem cu ea ca si cum eu as fi fost un tantar.

Spencer isi dadu seama ce facuse si o prinse intre degetul mare si aratator aproape strivind-o.
- Da drumul sangelui meu altfel te strivesc.

-Aveam si eu nevoie pentru o potiune. Bineinteles nu am de gand sa iti fac tie rau. Nu sunt asa de rea incat sa folosesc sangele tau impotriva ta. Sangele de vrajitoare e unul din ingrediente care se folosesc in potiunile: de micsorare, de marire si in polipotiune, cea care te ajuta sa te transformi in alti oameni sau in diverse animale.

- Credeam ca vrei sa faci ceva rau cu ele... sangele de vrajitoare se foloseste si pentru otravuri, ii dadu drumul.

-Eu sunt o zana buna. Intradevar se foloseste si pentru otravuri. Dar daca ar fi sa otravesc pe cineva, acela ar fi cel care mi-a ucis familia in urma cu un sfert de secol.

- De ce a facut asta? intreba curioasa.

-Ei bine e un vrajitor rau chiar malefic as putea spune. Iar el ca si stra-stra-stra-mosul lui, si-a facut un scop din a prelua conducerea lumii. Iar familia Sharma, incepand de la stra-stra-stra-bunica mea si-a facut un scop din a pune bete in roate familiei lui. E un conflict ce dateaza de mii de ani daca s-ar putea numi conflict. noi nu facem decat sa luptam pentru bine. Si el si-a facut un plan de a eradica total familia Sharma vizand momentul nasterii mele cand toata familia ar fi fost stransa langa mama mea. La noi zanele e un obicei ca familia regala de la mic la mare sa se stranga in jurul reginei cand aceasta naste. Numai ca el a gresit calculele astrologice al momentului nasterii mele. Astfel ca explozia celui mai cumplit blestem al magiei negre a avut loc in aceeasi casa unde m-am nascut eu dar fix in secunda cand implineam eu 1 an. Iar la noi traditia impune ca taiarea motului sa fie de fapt taierea unui singur fir de par in prezenta fratilor/surorilor si a naselor de botez care in cazul meu au fost propriile mele matusi, si asta sa se petreaca pe o insula nelocuita si firul de par sa fie ingropat la radacina unui copac de bambus care se stie ca e foarte longeviv si care se spune ca va fi protectorul respectivului copil. Se spune ca atat timp cat copacul va trai, nimeni nu va putea lua definitiv puterile magice ale zanei.
Astfel fiindca eu, sora si matusile ne-am aflat pe acea insula, am supravietuit. Insa restul familiei mele au murit in explozie chiar in timp ce faceau un toast, chiar in timp ce rosteau cuvintele, "Traiasca noua noastra printesa"
Palatul reginei a fost distrus de explozie. Toate detaliile care le stiu eu sunt de la matusile mele care la randul lor le stiu de la servitori care cu totii au supravietuit. In mod miraculos, desi si servitorii se aflau in incaperea unde a avut loc explozia, chiar aproape de nucleul exploiei ei nu au suferit decat cateva arsuri de parca s-ar fi ars la aragaz, pe cand membrii familiei regale au murit pe loc parca s-ar fi aflat langa o bomba nucleara. Destul de ciudat as spune.

Asculta atenta, incruntandu-se usor, insa nu stiu ce sa zica.

-Ei bine acum sa discuta si despre alte lucruri mai placute. Eu am venit aici sa studiez viata spiridusilor de aici.

- Si eu am venit sa-i observ din curiozitate.

-Si nu iti e teama sa nu le distrugi locurile?

- Chiar daca am s-o fac voi folosi o vraja sa repar stricaciunile.

-Da, dar daca striesti pe cativa dintre ei, prinsi sub daramaturile provocate de tine, pe ei nu ii poti invia. La asta nu te-ai gandit?

- Dar oricum n-am sa daram nimic pentru ca sunt departe de ei.

-Bine. Spun eu.

Zambi si se uita apoi spre ei.

Ma uitam si eu la spiridusi.