The Punishment

Actiunea acestei povesti incepe pe Terra, lumea oamenilor pe care zeii obisnuiesc sa o numeasca Midgard.

Shannon:

Eram o fata obisnuita din lumea oamenilor pana cand se intamplase accidentul. Nici nu credeam cazeii sunt reali pana am avu ocazia sa cunosc unul in persoana. Din pacate insa pentru mine, am cunoscut un zeu rau de care lumea ar face tot posibilul sa evite o intalnire cu el sau chiar sa vorbeasca despre el.
Castigasem o excursie la radiosi eram fericita ca voi vedea in sfarsit Japonia. Dupa ce aterizasem pe aeroportul din Tokyo, devenisem foarte entuziasmata.
Cum a inceput aceasta:
Aveam totul planificat. Trebuia din Tokyo sa prind trenul Shinkansen catre Osaka unde aveam cazarea. Avionul cu care calatoream a avut intarziere si iata-ma ajunsa lamomentul de rascuruce de unde incepe povestea noastra.
Aeroportul Tokyo era un terminal multimodal care lega aeroportul de Gara Shinkasen si de metrou.
Uitandu-ma pe mobil la ceas constat ca maiaveam doar 5 minute pentru a prinde Shinkasenul dar drumul era destul de lung si intortocheat, asa ca iata-ma alergand de nebuna pe culoarele aeroportului si stangace cum sunt dau peste o persoana care dupa imbracaminte, o roba portocalie, parea un calugar hindus.
-Scuze domnule, ma grabesc. Ii spun eu, intorcandu-mi fata catre el.
-Fii atenta domnisoara. Spuse el Dar nu mai avusesem sa fiuatenta cnad ma lovesc de un piedestal si sparg o statuie, dupa marime, o statueta a unui zeu.
-Nu stiam nimic despre zeii din Japonia.
-Aiidee a carui statuie a fost?
-Nudomnule. Imi pare rau, o sa platesc. Cat valora?
-Nu e vorba despre bani domnisoara, e un chilipir. Dare vorba despre blestem.
-Blesteme? Nu prea cred in asa ceva. Ii spusesem eu.
In acel moment insa aparu un fum gri inchis-negru inecacios...

O zi ca toate celelalte. Sau cel putin asa incepu, pana cand Katsuki simti ceva ciudat ca si cum un muritor de rand i-a atins una din statui.
-Kacchan?
-O sa revin repede.
-Imi aduci un cadou de la oameni? Te rog!
-Vedem.
-Ok! Te astept aici cuminte~
Katsuki se face nevazut, aparand din fum in fata celei ce i-a distrus statuia, fiind in costumul sau de lupta cum se arata mereu muritorilor. Se uita in jur apoi catre ea.
-Tu esti viermele ce mi-ai distrus statuia, ha?

Prin modul in care aparuse imi dadusem seama ca e fi vre-un vrajitor fie un zeu.
-Da, eu. Imi pare rau domnule. Ma grabeam sa prind Shinkasenul catre Osaka. Avionul meu a intarziat. Am venit aici din Londra. Shinkasenul e singura posibilitate sa ajung la timp la cazare in Osaka. Daca nu ajung la timp, raman o noapte sa dorm in strada caci hotelul la caream fost repartizata, inchide usile la ora 21.00
Fireste in 10 minute pleaca si un tren de rang inferior dar acesta ajunge la 22.00 in timp ce Shinkasenul ar ajunge la 20.00.

Cu toate ca era pe punctul sa-i sape mormantul fetei acolo, isi aminti ca Tia il ruga sa-i aduca un cadou, iar atunci ii veni o idee mult mai buna cand vazu o fetita cu o papusa in mana. O prinse de par pe fata, privind-o atent si ochii ii stralucira pret de o clipa, moment in care fata se micsora la marimea unei papusi. Atunci o ia in pumn strans si se intoarce la Tia.
-Oi! Ti-am adus o jucarie.
-Serios?!
Katsuki i-o arunca pe fata, iar Tia o prinde in maini si o invarte pe toate partile, analizand-o si dand fericita din coada sa stufoasa. Katsuki o priveste putin si pocneste din degete, fiind imbracat acum in haine obisnuite.

Simțisem cum toată lumea crescu in jurul meu. Senzația aceia in timpul micșorării fu una senzațională.
Singurul lucru care nu mi-a plăcut a fost faptul de a fi transportata in pumn.
-Buna! Eu sunt Shannon. Ma prezint eu fetiței.

Tia isi ciuli urechile cand o auzi vorbin si se uita spre Katsuki surprinsa.
-Vorbeste.
-E un nimic dinala muritor...
-Asa mici sunt? Hmmm...Credeam ca au aceasi marime ca noi.
-Au. Dar am micsorat-o sa te poti juca cu ea. Am zis ca scapa prea usor daca o omor.
-Deci ea ti-a distrus statuia, ha? Pot face ce vreau cu ea?
-E a ta, deci da!
Tia ranjeste pana la urechi auzind asta si o leaga cu o sfoara lunga pe Shannon, folosind-o pe post de yo-yo si rade amuzata, dand din coada. Katsuki zambeste multumit cand vede ce-i face, stiind ca asta e abia inceputul si-si continua drumul, urmat de Tia ce continua sa se joace cu Shannon ca si cu un yo-yo.

-Tu cum te numești? Si pot sa zic ca as fi de acord sa fiu papusa ta. Oricum in lumea mea, nu mai am pe nimeni si lumea aia pare anosta si plictisitoare. Spun eu.
Desi îmi placea noua postura de a fi păpușa ei, îmi măsurasem cuvintele. Nu vroiam sa știe ca îmi place din moment ce aceasta trebuia sa fie o pedeapsa.

Amandoi se opresc si se uita la Shannon atenti, cu ochii insetati de sange.
-Kacchan...Ii place asta.
-Vad. Da-o s-o omor.
-Bine!
Tia i-o arunca pe Shannon lui Katsuki iar el o prinde in pumn si se lasa pe vine, apucandu-se sa sape o groapa ingusta dar adanca.

-Te rog nu, lasa-ma sa traiesc. Nu e vorba ca imi place. Nu imi place sa fiu papusa, dar am de ales? In plus am putea face un targ. Tu ma lasi sa traiesc iar eu nu voi avea niciodata pretentia sa revin la viata de dinainte.

Katsuki se opreste si se uita la ea dezinteresat, strangand-o in pumn.
-Ofera-mi altceva pentru a-ti cruta viata. Desi un nimic ca tine n-ar avea ce sa-mi ofere. Insa iti dau seansa sa gasesti ceva ce sa-mi oferi. Ai timp pana la apus. Daca nu, vezi groapa? Asta ti-e mormantul. Tia! Te mai poti juca cu ea pana la apus.
-Esti sigur?
-Da. Vreau sa vad ce gaseste sa-mi ofere.
-Cum doresti!
Katsuki i-o arunca inapoi Tiei si amandoi se aseaza pe iarba. Tia se uita putin la el apoi la Shannon si o ia de par, tinand-o la distanta sigura de fata ei.
-Se pare ca nu mai ai mult de trait. Ar fi trebuit sa te uiti pe unde mergi.

-Si ce as pute gasi eu sa ii ofer unui zeu? Hai sa facem si noi o intelegere Tia. Ma ajuti sa gasesc ceva pentru el si apoi voi fi papusa ta pentru totdeauna. Bine, nu am nevoie decine stie ce ajutor. Poate doar un mic sfat indiferent cat de vag si mai mult am nevoie de transport.
-Ce ar fi sa imi dai indiciu, intr-un joc de rime ca la o vanatoare de comori?
-Hm, probabil ma vei ajuta sunt sigura ca ai vrea sa raman mereu papusa ta, nu-i asa?

-Nu chiar. Nu am doi ani sa vreau papusi asa mult. Te-am acceptat doar pentru ca esti de la Kacchan. Dar stiu ca-mi va da ceva si mai frumos in schimb dupa ce te omoara. Chiar n-am cu ce sa te ajut totusi...Esti doar un om amarat ce a distrus statuia unui zeu. Asta se pedepseste cu ghinion pe viata in mod normal, dar lui ii place sa termine mai repede. Chiar nu ai ce sa-i oferi in schimbul vietii tale. Poti doar sa te rogi la ceilalti zei sa te ajute sa-l calmeze. Alta solutie chiar nu vad.

-Intradevar ca parte materiala nu as avea ce sa ii ofer, el e un zeu, pocneste din degete si obtine tot ce isi doreste instantaneu. Dar sunt sigur ca va fi placut surprins de o poezie sau un cantec. Poate ii va mai inmuiainima.

Cand o aude, Tia incepe sa rada cu lacrimi.
-Care inima? Ma rog. Incerci ce vrei! Eu ti-am zis ce ai mai putea face ca sa scapi cu viata. Dar mult noroc cu acel cantec!

-Mersi spun eu. Si daca reusesc cumva sa ma salvez, pot fi papusa ta permanent? Poate nu te mai joci cu restul papusilor, dar te vei jua cu mine, nu? As putea primi hainute de la fostele tale papusi? O intreb eu.

In acest timp ma gandeam la un cantec care sa fie pe placul zeului.

-Nu. Pentru ca nu mai am papusi de la varsta de 5 ani.

-Si ce vei face cu mine daca nu ma va ucide? O inreb eu.

-Voi vedea atunci. Dar stiu ca n-ai sanse sa te salvezi doar cu un cantec.

-Nu un simplu cantec. Un cantec despre el care il va pune intr-o lumina mai favorabila si care poate zeul norocului ma va ajuta sa devina un hit viral in doar cateva ore pana laapus. Si banii care vor iesi din el sa se duca catre constructia unui templu inchinat lui? poate zeul calamitatilor va aprecia stradania mea?

-Poate. Incearca daca vrei. Incercarea moarte n-are! Bine...Nu si in cazul tau.

Incepusem sa ma gandesc la compunerea unui cantec. Simteam ca neavand prea mare inspiratia, asta ar putea fi ca o parte din pedeapsa. Totusi imi veni si o alta idee.
-Deci zici ca lui ii place sa ucidasi sa se distreze, nu? Sau ca ii place sa vada cum altii se chinuie sau sunt raniti? In cazul asta mai am o idee.

-Atunci pune-o in aplicare! Poate va merge.

-O sa am nevoie de tine. Te poti transforma complet in vulpe? Intreb eu.

-Sigur ca pot! Dar pentru ce vrei sa fac asta?

-Pai ca sa il distram pe Katsuki desigur. Ma gandeam ca am putea face ca tu sa te transformi in vulpe si eu sa fiu prada ta. Sunt sigura ca la aceasta dimensiune care o am acum, as fi o prada usoara pentru o vulpe. Si m-ai putea trata fara menajamente, fara prietenii, sa te lasi prada instinctelor salbatice. Eu sa incerc sascap de tine.Cum sunt om, nu am puteri, singura putere ar fi inteligenta si siretlicurile.