Misiunea

Printr-o padurice aproape de o pestera Ashley isi facea loc printre copaci urmarind o persoana ce era imbracata in negru avanda o geanta in mana si fugind.Fugea dupa tip si cand era aproape sa-l prinda se isca din senind o furtuna si tipul apuca sa dispara de acolo.Pentru ca furtuna nu era prea prietenoasa se adaposti intr-o pestera langa care ajunse fara sa banuiasca ca aceea pestera nu era nu chiar obisnuita.

In pestera se adapostea si Blair, detesta furtuna. Simti o prezenta, insa ingerasul nu zise nimic.

Se propti se peretele pesterii si se gandi la o strategie de rezolva aceasta problema.

Isi trece mana pe peretele pesterii si acesta se misca, Blair dandu-se cativa pasi in spate.

Se indeparta de perete si se aseza pe jos suparata ca nu i-a venit nici o idee

Trage aer adanc in piept, apoi se intoarce langa perete... acum acesta arata cerul noptii. Blair clipeste de cateva ori derutata.

Ploaia nu inceta sa ude totul in jurul sau iar asta nu ii dadea lui Ashley nici o idee

- Ah, gata, nu-mi pasa daca incalc reguli, zice suparata si ridica mana concentrandu-se, iar ploaia si furtuna se oprira. Iesi apoi din pestera cu un mic zambet pe buze.

I se paru ciudat ca ploaia se opri brusc,dar iesi din pestera ganditoare

Inspira aerul proaspat datorat ploii intinzand mainile in aer.

-Acum mai trebuie sa il si gasesc,spun eu putin nervoasa

O auzi, dar se gandi sa nu se bage in seama, Cel putin nu deocamdata.

Scot telefonul din buzunar si incep sa scriu un mesaj.

Isi ciufuleste parul lasandu-si capul pe spate.

Dupa ce termin de scris mesajul il trimit persoanei care ma putea ajuta.Dupa cateva secunde primesc mesaj inapoi deschizandu-l si incepand sa-l citesc
-Si de unde vrei sa stiu eu unde s-a dus?intreb eu nervoasa dupa ce termin de citit mesajul

O priveste cu coada ochiului. O putea ajuta... dar de cand era Blair draguta? Cu toate ca era inger.

Fara sa vreau scot o injuratura si dupa ii trimit un mesaj in care ii zic ca e treaba lui daca il gaseste sau nu.

Face o fata plictisita.... nu-i placea sa nu aibe ce sa faca.

Baga telefonul in buzunar si se aseza pe o piatra mai mare incepand sa se joace cu magia de plictiseala

Isi umfla obrajii asemenea unui copil mic ridicandu-si un picior in aer.

Se uita spre cer si fara sa isi dea seama cu ajutorul magiei facu sa cada un pom ce se afla ceva mai departe

Blair tresari cand auzi zgomotul si se incrunta usor.

-Firar iar am darmat un pom,spun eu si fac un semn pomul revenind la normal cum era inainte sa fac vraja

Priveste cerul care incepe din nou sa se intunece.
- Ah, la naiba, sopti furioasa.

Ajung si eu langa Blair.
-Salut!