Incoronarea printesei Sanara

Anabell deja fierbea de nerabdare

-Dar va trebui sa mai ai un pic rabdare sa se raceasca potiunea. Cam inca jumatate de ora dupa ce voi stinge focul.

-Bine, spuse Anabell cu jumate de gura

-Stiu ca esti nerabdatoare, dar asta e.

-Astept ca nu am incotro

-Oricum, nu mai e mult si iti vei recapata puterile.

-Asa o spui de parca nu tu le-ai furat

-Dar, nu am furat. A fost o modalitate sa le mentin sa nu se piarda. Ti-am mai spus.

-Sanara, la inceput tu nu ai vrut sa imi dai nimic, daca era posibil pastrai tot, castelele, pamanturile, banii si toata puterea. Daca chiar vroiai sa mi le dai ma chemai cu tine sau ma anuntai. Eu nu am stiut nimic pana ce mi-a spus mami prin scrisoarea aia. Si sa nu uitam ca prima data cand ti-am cerut puterile inapoi tu nu ai vrut sa imi dai nimic, ba chiar ai zis ca o sa imi iei tot si ma faci slujnica ta. Ceea ce ai facut tu e furt oricum ai lua-o si oricat ai incerca sa te justifici. Pe bune ce era greu sa vii sa imi spui: ,,Tu proasto ia ce o sa fac ca vrei sau nu dar poti sa pastrezi tu puterile ca doar sunt ale tale, mostenire de drept". Dar tu ai tacut si ai actionat fara a spune ceva care mine, pana la urma era tatal meu. Gandeste-te tu cum te-ai fi simtit in locul meu? Nu la fel gandeai si tu, si acum pe bune asta nu numesti furt?

-Da, atunci te judecam ca pe o inamica a mea. Gandea ca fiind cu Maltazar esti aliata lui si o a imi faci rau, te vedeam ca pe o amenntare. Acum ne cunoastem un pic mai bine. Si da pot sa iti spun ca ai dreptate in tot ce spui. Si da si eu daca as fi fost in locul ta si tu in al meu, nu mpas fi simtit prea bine. Ai tot dreptul sa fii suparata pe mine.

-Ma bucur ca ti-ai dat seama insfarsit, insa sa stii ca nu am sa te iert niciodata pentru ceea ce ai facut, pentru ca sa stii ca eu am fost invatata ca promisiunile trebuie respectate si tu nu ai respectat-o pe a ta, desi credeam ca o printesa nu are voie sa faca asta, dar m-am inselat asa cum m-am inselat si in privinta ta

-E singura mea gresala ca nu mi-am respecta acea promisiune. Da, o printesa nu are vie sa n isi respecte promisiunile. Si eu am gresit ca nu mi-am respectat-o. E singura data cand am gresit, dar daca nu actionam si jucam in defensiva pana aparea tu, probabil acum nu as mai fi fost in viata.

-Sanara te rog sa nu iti tot cauti scuze pentru ca daca chiar vroiai sa fiu prezenta veneai pana la mine, doar stii unde locuiesc.

-Bine, nu o sa mai caut scuze. Ii spun eu.

-Asa, si poate e gata potiunea hai sa vedem

Ajungem la cazanul c potiune si apoi spun:
-Da, vad ca e gata. Dupa care sting focul.
-Acum vom astepta sa se raceasca.

-Ok, asteptam si asteptam
Barbie o privea pe Anabell insa nu stia ce sa ii zica

Dupa ce potiunea se raci, ii dau lui Anabell, un pahar cu potiune si apoi eu alt pahar cu potiune.
-Trebuie sa o bem amanoua deodata. Spun eu.

-Deci pana la urma ii dai odata toate puterile inapoi sau mai faci jumate cu mine? Intreba Barbie

-Pai pana la urma am capatat incredere in Anabell, si ii voi da toate puterile acum, daca asta vrei si tu. Daca nu, ramane cum am stabilit, pregatesc si un al 3-lea pahar.

-E bine asa, e o fata inteligenta si am incredere in ea

-Ok. Atunci asa vom face. Spun eu si apoi imi duc paharul la gura.
-Anabell, sa astepti semnul meu. Ii spun eu.

Anabel simtea fluturasi in stomac si astepta semnul Sanarei

Apropii paharul de buzele mele, asteptand ca si Anabl sa faca la fel, apoi ii fac semnul si beau potiunea din pahar, pe toata dintr-o inghititura.

Anabell facu si ea acelasi lucru si termina potiunea din pahar