In this bussiness we are not family!

La sediul bancii, undeva la ultimul etaj, al 20-lea, intr-un birou spatios erau doi frati completand niste hartogaroaie. Klaus lua un dosar din vraful lui Elijah uitandu-se in el si marind ochii.
- De ce tu ai 67% din actiunile firmei? Tata ne daduse 50 - 50...
- Ei bine, draga frate, tu ai neglijat cam mult aceasta firma, asa ca eu... asa cum este normal am luat mai multe actiuni.
- Tradatorule! Propriul meu frate...
- Afacerile sunt afaceri, murmura el sec vazandu-si de ale lui.

Intrasem sa ii fac o vizita lui Elijah. Il observ insa certandu-se cu Klaus.
Dupa cum imi era obiceiul intrasem micsorata ca sa nu atrag atentia asupra mea. Asa ca vazandu-i certandu-se ma gandesc sa le fac o farsa spre a nu se mai certa. Ajung la seif. Fiind mica cat un fluture, seifl era destul de mare pentru mine. Erau 2 seifuri. Unul a lui Elijah si unul a lui Klaus. Ma duc la cel a lui Elijahsi reusesc sa il desfac si apoi numar lingourile. Fac socoteala si apoi fur de acolo 17% din ele, micsorandu-le si bagandu-le intr-o sfera de plimb ce mi-o bag in sutien. Dupa aceea inchid seiful si ies pe alta parte. Intru apoi in mod obisnuit ca o clienta.
-Buna! Spun eu.

- Buna, scumpo, veni Elijah langa ea sarutand-o scurt, ignorandu-l pe Klaus care bombanea ceva.
Se duse sa verifice seiful si observa ca lipsesc niste lingouri.
- Scumpo, ai umblat tu cumva la seif? o intreba pe Josephine.

-Nu, eu nu m-as baga pe lingourile tale. Poate au fost termitele de aur. Nu stiu daca au auzit legenda, dar exista niste termite de de aur, ce se nasc acolo unde se cuibareste invidia intre frati si mananca aurul.

- Cu adevarat bizar, ingana Elijah privind-o amuzat.

Josephine isi duse mana la spate si pocni din dgete, fara ca cei doi frati sa observe asta. Prin banca incepu sa misune termite galbene:
http://www.gpmpestcontrol.net/wp-content/uploads/catablog/originals/termite_worker2.jpg
Josephine isi scoase inelul de pirita de pe deget si il puse jos. Termitele respective adunandu-se ciorchine si devorandu-l.
-Uite chiar aveti termite de aur. Din pacate singura modalitate de a scapa de ele e nu e insecticidul ci sa nu va mai invidiati si sa impartiti actiunile frateste. Prietenia este un insecticid puternic pentru ele.

- Vom ramane fara aur, draga frate, e trist nu? zambeste acru Klaus.
- Da, intr-adevar, aproba Elijah.

-Poate daca veti inceta sa va mai certati ele vor pleca la alti bogati invidiosi.

- Nu suntem invidiosi unul pe celalt, pur si simplu el e lenes si eu muncitor, nu e nimic de invidiat.
Klaus se enerva cand il auzi si lua o vaza de pe o masuta si o arunca spre el. Elijah se feri chiar la timp varza spargandu-se de un perete.
- Asa e, nu e invidie, e URA!

-Foarte bine, eu dispar si va las sa va rezolvati problemele spun eu, disparand si lasandu-i cu vraja nedesfacuta, termitele respective indreptandu-se spre seifurile cu aur.

- Si acum ce facem?? Stam si omoram termite?
- Nu e vina mea ca iubita ta le-a adus aici!
- Dar nici a mea nu e ! isi dadu el ochii peste cap. Esti primul vampir aparut, ulterior hibrid, doar pocnesti din degete si ele dispar, ai uitat?
- Si tu poti face acelasi lucru, tu esti al doilea vampir aparut, iti amintesti!!
Urletele celor doi se auzeau in toata cladirea. In cele din urma scapara de termite si incepura sa se certe din cauza altui subiect.

Ceea ce facusem eu era nu doar termitele ci acelea erau numia o mica parte din vraja. Astfel ca de cate ori ei se certau ceva bizar se intampla.
De data asta, unul din seifuri facu picioare si fugi din banca.

- Spune-mi ca nu tu ai facut asta!! urla Klaus la Elijah.
- Evident ca nu eu am facut asta! M-am transformat dintr-odata in vrajitor si nu stiam? isi rotii frati'su ochii.

Eu nu disparusem ci stateam undeva micsorata la dimensiunea unui fluture intr-un colt al camerei si chicoteam amuzata.

- E numai vina minunatei tale prietene, du-te dupa ea si spune-i sa repare asta!! ACUM!!
- Dar nu stiu unde este, se enerva Elijah si lua cana din care bause cafea aceasta fiind pe jumatate plina si o varsa in capu lui Klaus.

Continui sa chicotesc de cearta celor doi.

- TE OMOOOR! urla Klaus incepand sa-l alerge in jurul biroului.

Eu nu mai puteam de ras.

- Calmeaza-te, calmeaza-te!! ii spune Elijah pe vocea sa linistitoare continuand sa alerge in timp ce radea.

Un elf veni si puse o bomba apoi alerga cat il tinu picioarele.

Se oprira amandoi si privira bomba, apoi unul pe altul.
- Tu sau eu? ridica Elijah o spranceana.
- Fie, ingana Klaus si puse mana pe bomba aceasta disparand.

Sanara:

Intru si eu la banca.

-Buna Ziua!

- Buna ziua, saluta Elijah.
- Buna, Sanara, murmura si Klaus.

-As vrea sa fac si eu un depozit de 50000 kwan si alti 10000 kwan sa ii schimb in dolari. Oare cat mai e rata de schimb? cati dolari obtii pentru 1 kwan?

- 100, raspunse Elijah.