A colleague?

Isi incrucisa bratele sub piept.
- Fie...vom face cum vrei tu, doar ca sa-ti demonstrez ca nu ai dreptate si faci acele analize degeaba, murmura el destul de sec.

Cu ochii inca ingustati si o privire ce arunca flacari, aproba scurt din cap. Il adusese pana la urma inapoi in caz, asa ca era multumita. Desi se afla la fel de aproape de el, nu se dadu la o parte, ci se intoarse cu spatele la el si dadu sa deschida usa, pentru ca oricum mergeau in aceeasi directie.

O lasa pe ea sa iasa fara alte comentarii, urmand-o fara sa scoata niciun cuvant, caci stia ca daca o facea...se luau la cearta.

Aliona parasi camera, dupa care se indreptara amandoi spre incaperea in care era pacienta. Dupa ce au discutat cu ea, au trimis doi stagiari ca sa faca toate analizele trebuincioase, dupa care se indreptara spre camera unde se strangeau de obicei in pauza. Aceasta era goala acum insa, semn ca ceilalti erau la vizite sau asa ceva.
Am nevoie de o cafea, urgent, murmura blonda, indreptandu-se catre aparat.

ooc: Sper ca e okay ca am sarit de caz. Nu prea imi sta gandul la chestii serioase acum. :]]

Oliver nu zise nimic deocamdata, doar o urma, fiindca simtea ca adoarme de-an picioarelea si nu ar fi fost o imagine prea draguta.

Nu mai vorbise cu Oliver absolut deloc. Chiar si in camera pacientei, pur si simplu raspunsesera pe rand intrebarilor acesteia, fara macar sa se uite unul la celalalt. Dar totusi, trebuiau sa lucreze impreuna pentru ceva timp.
Vrei si tu una? intreba. La inceput, nu primi niciun raspuns. Trebuie sa ne suportam pentru ceva timp, Malfoy, deci spune-mi... Sa-ti fac si tie o cafea?

- Da, te rog, isi calca el pe inima si-i vorbi frumos, cu toate ca el era un mitocan si cuvinte ca "te rog" sau "multumesc" nu prea faceau parte din vocabularul acestuia.

Aproba scurt din cap, dupa care facu doua cafele clasice, pentru ca ea o consuma simpla de obicei. Puse cestile pe masa, dupa care aduse si niste lapte si zahar, in caz ca Oliver voia sa adauge ceva.
Se aseza apoi si sorbi din lichidul fierbinte, fara sa zica nimic deocamdata.

Oliver lasa cafeaua asa cum era, caci nu-i placea s-o indulceasca, ingand un "mersi", band cateva guri din lichidul miraculos care-l trezea la viata.

Aliona tinu cana calda in maini, uitandu-se absenta la ea. Nu prea se gandea ea la caz cand colegul ei, nesimtit intr-adevar, arata atat de bine. Insa voia sa isi castige respectul in fata lui, asa ca incerca sa ramana la fel de profesionala si in acelasi timp aroganta.
Daca nu iese nimic la analizele astea, facem o ecografie abdominala. A fost operata acum ceva timp, spuse pe un ton care nu lasa loc de contraziceri.

- Bine, murmura sec, fara sa se oboseasca s-o contrazica, deja ii pierise cheful in legatura cu cazul asta. Lui ii placea sa lucreze singur si sa mearga doar pe teoriile lui fara a consulta sfatul altor medici.

Aliona il privi, ridicand o spranceana, dupa care sorbi inca putin din cana de cafea. Se ridica apoi de la masa, destul de brusc.
In regula, vad ca nu ma placi destul cat sa vorbesti cu mine, cred ca mai bine ma car, murmura, rotindu-si ochii si dand sa plece.

- Poftim? o privi el ca traznit cand o auzi ce zice. El nu era comunicativ cu nimeni, ea se simtea mai speciala sau ce?

Ridica o spranceana si, inca in picioare, se sprijini de masa, privindu-l cu ochii ei mici ce parca aruncau cutite.
E evident ca ai o problema cu mine. Imi pare rau sa te anunt, dar chiar daca plec in pauza, va trebui sa ma suporti cat muncim, ii zise, pe acelasi ton superior si arogant.

Pe Oliver pur si simplu il bufni rasul, lasandu-si capul pe spate si neputand sa se potoleasca prea curand.

Ridica o spranceana, caci nu se asteptase la aceasta reactie de la el. Se asteptase sa se enerveze, sau sa vrea din nou sa plece, dar nu sa rada de ea.
Faci cumva misto de mine? Iti sugerez sa incetezi, zise, dand din nou sa plece.

Oliver isi reveni in cele din urma, muscandu-si buzele.
- Scuze...dar ma amuzi.

Mari ochii, caci nu se mai simtise niciodata atat de umilita. E vorbea serios, insa el practic isi batea joc de ea. Buzele i se chircira intr-o expresie nervoasa si o incruntare adanca ii aparu pe frunte.
Poftim?! exclama. Ti se pare ca glumesc cu tine?

Oliver isi musca din nou buzele, avand o expresie amuzata tare rau,
- Nu, scuze...ingaima el.

Desi isi ceruse scuze, acestea erau extrem de false, pentru ca expresia de pe chipul lui era inca amuzata. Cu aceeasi expresie nervoasa pe fata, pentru ca se simtea luata peste picior, Aliona dadu din nou sa plece.
Esti un nenorocit, zise, trecandu-si o mana prin par.

- Mersi, stiam, murmura el vazandu-se ca nu-l afecteaza deloc vorbele fetei. Stia prea bine ca tanara blonda avea dreptate.

Se opri din nou. De asta data, puse mana pe masa si se apleca, astfel incat chipurile lor erau doar la cativa centimetri distanta.
Felicitari, raspunse sarcastic. Dar ai putea macar sa te prefaci ca iti pasa de caz, iti faci de ras echipa si seful.

- De unde stii ca nu-mi pasa? ridica el o spranceana, avand in sfarsit o expresie serioasa a fetei.

Ii rase in fata, aproape batjocoritor.
Nu sunt chioara, Malfoy. Ai vrut sa lasi cazul balta numai pentru ca lucrai cu mine; probabil nu suporti ca cineva sa aiba o parere diferita si mai buna decat a ta. Nu imi spune ca un doctor caruia ii pasa de pacient ar face asa ceva.

- Scumpo, te supraestimezi cum faci tot timpul! i-o taie el scurt, rotindu-si ochii. Ai impresia ca esti mult mai buna decat esti defapt si e normal sa nu-mi placa sa lucrez cu o astfel de persoana!