O plimbare prin padurea Mistical Rinforest

Ma plimbam prin padurea Mystical Rainforest, pe carare, fiindca stiam ca a ma abate de la carare era periculos. Principalul pericol erau scaietii otravitori si serpii veninosi.

Nixx



Ajunsesem de curand in acest taram si prima destinatie era o padure deasa si intunecata.

Cand vad o fata noua ma opresc.

Ma opresc auzind o voce, apoi constant ca era o zana.
-Tu cine esti? o intreb fixando cu privirea.

-Si de unde esti? O intreb eu pe zana.

-De departe oricum. Vroiam sa vad daca gasesc o mlastina aici.

-Da, cunosc o mlastina. Cea mai renumita mlastina din Fairytopia e Mlastina Hinderland. Te pot duce acolo.

-Okay, dar nu mi-ai spus cum te numesti.
Eu sunt Nixx, ca veni vorba de nume.

-Eu ma numesc Sanara.

-Dragut. Esti zana si zambesc?
Eu sunt doar pe jumatate zana.

-Da, sunt zana. Spun si ii zambesc.

-Eu mai sunt si demon. Spune-mi, stii unde se afla cea mai apropiata mlastina?

-Desigur, stiu drumul pana la Mlastina Hinderland si te voi duce acolo. Ii spun eu. Apoi stateam pe ganduri daca sa ii spun despre mlastina sau nu. Daca nu i-as fi spus poate ca ar elibera pe cineva din gresala. Daca i-as spune, era demon, poate ar elibera pe cineva voit. Nu stiam daca sa am sau nu incredere intr-un demon.

I-am ghicit gandurile si am mers mai departe.
-Pana la urma nu e nevoie sa vii cu mine, daca ai impresia ca iti vreau raul. Nu totii demonii sunt rai. Daca as fi fost rea, atunci nu mi-as fi asumat rolul de mama, pentru fratii mei mai mici.

-Eu o sa vin sa iti arat drumul. Bine, iti voi spune. Mlastina aceea este un loc de exil pentru vrajitoare rele si zane rele. Sunt transformate in broaste pe eternitate si trimise in acea mlastin a pe eternitate. Dar ei bine, vraja poate fi desfacuta de cineva neatent. Din pacate e prea usor de desfacut. Sarutul unei fete. Magia din pacste nu le-a facut chair broaste obisnuite ele pot vorbi. Si vor incerca sa se dea drept printi transformati. Insa aca o fata saruta una din acele broaste se va trezi nu cu un print ci cu una dintre cele mai rele vrajitoare.

-Nu sunt nebuna sa sarut broaste! Si daca se apropie de mine o umflu ca pe un balon.
M, mersi. Deci mergem?

-Da. Ii spun eu Apoi zbor in fata ei dar la o viteza mica sa nu ma piarda din ochi si ii aat drumul spre mlastina.

Ajungem la doua drumuri care se intersectau, acoperite de ceata.
Stau pe ganduri, incercand sa imi dau seama care era drumul cel bun.

-Pf, nu se vede deloc bine pe ceata asta. E cea mai groasa ceata pe care am vazut-o. Spun eu sperand sa ma auda.

-Cam asa e, ii raspund eu zanei.
Incerc sa fac o vraja care sa indeparteze ceata, dar dadu gres.
-Firar sa fie! oftez si mai incerc odata. Asta nu e ceata obisnuita!

E posibil sa fie datorata unei magii negre. Ii Spun eu.
-Stii, nu m-as mira daca ne vom rataci si vom nimeri langa o casa din dulciuri a unei vrajitoare rele. Glumesc eu.

-Atata ii trebuie, sa se puna cu mine.

Incep sa rad.

-Destest ceata asta si scot un dispozitiv ciudat, care incepe sa absoarba ca un burete.
Drumul incepuse sa se vada clar acum.

-Ce aparat mai e si asta? Spun eu. Oare aparatul tau sa fie de vine pentru o durere de cap a mea? Sau se joaca cineva cu vreun alt aparat?