Pe hol

First topic message reminder :

Mergeam spre camera mea cu nasul printre niste schite . Dintr-o data alunec pe ceva si cad in fund toate schitele imprastiindu-se in jurul meu.
-AH! Holuri nenorocite! stirg nervoasa fara sa ma gandesc ca ii pot trezi din somn pe vecinii mei care mai mult ca sigur dormeau pt ca era deja mijlocul noptii.

-Asta e? ii arat Sanarei un glob care se asemana descrierii facuta de ea

-Da, asta e. Spun eu. asezandu-l pe pieptul meu si frecandul in acelasi timp murmurand o incantatie, pentru a putea comunica cu o alta zana.

-Mai ai nevoie si de altceva?

Deocamdata nu. Spun eu catre Misa. Apoi cand alta zana imi raspunse ii spun ce am patit. Apoi indrept capul catre Misa:
-misa, acum vei vedea ceea ce se numeste vraji la distanta prin intermediul globurilor de comunicatii, spun eu asezandu-mi globul pe locul dureros in timp ce cealata zana facea vraja. Zana cu care am luat legatura este cea mai priceputa in acest domniu. Locuieste cam la 20000 km departare.

Am iesit pe hol auzind vorbe insa prea tarziu, nu mai era nimeni, asa ca ma intorc in apartament

-Cineva tocmai a verificat holul....ii spun indiferenta Sanarei.

-Ei, bine, lasa ca deocamdata nu e nici o problema. Dupa ce ma voi simti un pic mai bine o sa verific in globul de cristal sa vad cine a fost.

Nuru se intoarse in camera ei
- Cred ca a fost vecina... sau..

-Sau...cine? intreb cu o voce mieroasa dupa ce apar pe pervazul ferestrei.

-Eh, oricum nu prea coteaza asa mult. Hoti nu aveau cum sa fie. Cel putin asa cred.

-Buna ce faceti pe aici la ora asta? Aveam ochii rosi si mainile patate de sange

off:Sanara, Misa era la mine in camera, si Barbie, nu mai suntem pe hol.
on:
O privesc fara nicio expresie:
- Sau tu, ori Sanara, ori Barbie, ori cine o mai fi fost! Cine esti? O intreba apropriindu-ma putin.

-Mi-e clad
Da voi cine sunteti? spun ascunzandu-mi mainele la spate. Ochii mei erau rosii aprinsi, si pe haine inca aveam urme de sange

-Barbie, ce s-a intamplat? esti plina de sange? Si cum adica cine suntem noi? nu ne mai recunosti?

-Ar trebui? spun privind in gol
Mai am voi si sa ma distrez, si imi iau sabia din teaca incepand sa o miros
Ce bine e

-Eu sunt Sanara, una din cele mai bune prietene ale tale.

-Serios?? Eh se pare ca nu mai stiu nimic.
Vreau sa ucid pe cineva.... Imi zici maine restul povesti ca acum sunt cam ocupata.

Apar in spatele ei tinandu-i sabia la gat:
-Poate ca iti place sa ucizi.... dar nu pe ea! Spun pe un ton usor superior.

-Nu o omor pe ea, vad ca este foarte bine aparata, si nu vroiam oricum o zana slaba lasa-ma sa plec ca vreau sa ucid, si ochii mei erau mai rosi ca inainte, si pe fata imi aparuse o cicatrice pe care pana acum o ascundeam

Imi retrag sabia ca si cum i-as fi dat drumul, in schimb ii dau o lovitura puternica la ceafa incat aceasta lesina. O prind si o ridic in bratele mele
- Crede-ma....imi vei multumi peurma. Spun eu si o privesc pe Sanara. Nu-ti face griji, va fii bine, doar va dormi putin. Spun eu si o duc in camera mea, o las pe pat si o invelesc.

Ma trezesc repede si o atac pe Nuru dar cand sunt aproape de ea ma retrag si ies pe geam
-Ne vedem mai tarziu, si dupa aceea imi desfac aripile si ma inalt

clatin din cap si oftez. Fluier puternic si sar pe geam, pe vulturul ce tocmai aparuse. O urmez in liniste:
-Daca te las sa faci asta....vei regreta profund.

-Lasa-ma in pace stiu ce fac, spun inaltandu-ma mai sus

Apar si eu langa Nuru.

O urmez fara sa o ascult.