Piatra enorma din fata mea

Kid Statea si se uita la o piatra enorma,stralucitoare ,perfect simatrica si tot repeta :
-Sugoy!!!

Ma plimbam prin zona si ma opresc in fata baiatului.
-Salut! Ce inseamna cuvantul pe care tot il repeti? intreb eu curioasa.

- Salut . Eu cred ca este ceva in japoneza .
Ma uit mai bine la piatra .

Apar exact pe piatra insa ma dezechilibrez si cad langa. Ma aleg cu o zgarietura mare si frumoasa pe piciorul drept.
-E careva vampir pe aici? sun uitandu'ma enervata la sangele care'mi curgea de la picior.

Rad apoi o intreb :
- Vrei sa te ridic ?

-Am picioare pot sa o fac si singura.
Imi vindec zgarietura.

Buna, fetelor, ce faceti? intreb eu bagandu-ma in vorba.

- Bine , stam si ne uitam la o piatra . Si nu orice fel de piatra .

-Sa fie asta cumva Piatra Soarelui? sau Piatra lunii? Stiu ca cele 2 seamana perfect numai ca sunt puse in locuri diferite si foarte indepartate una de cealalta. Una e in emisfera nordica si cealalta in emisfera sudica. Si nu stiu care e una care e cealalta. Daca ar fi fost puse una la est si cealalta la vest ar fi fost simplu de ghicit.

Din piatra iesea o lumina mica cat un fir de ata . Lumina era foarte stralucitoare .
- Ce o fi asta ?

-Habar nu am. Cred ca matusile mele vor sti daca o sa le intreb.

Din piatra a iesit o mica zana fara aripi .
- Salut ! i-am zis eu .

-Salut, eu sunt Zana din Piatra Lunii. Spuse ea.
-Salut, eu sunt Sanara. Spun eu.

- Putem intra si noi in lumea ta ? spun eu .
- Da ... haideti ! luati-ma in mana .

Am luat-o pe micuta zana intr-o mana iar cu cealalta mana tinanadu-ma de ceilalti.

Dintr-o data ne-am teleportat intr-o lume plina de flori . In acea lume toti erau minusculi , pana si florile .
- Unde suntem ? o intreb eu pe mica zana .

Suntem in interiorul Pietrei Lunii. Dupa cum vedeti, nu este o simpla piatra ca toate celelalte ci ascunde un taram intreg.

Stric ceva in urma mea . Ma uit in urma si vad ca am stricat un scaun .
- Noi suntem niste uriasi !

-Atunci sa ne micsoram pana la dimensiunea potrivita pentru taramul acesta. Spun eu si rostesc vraja: Shrinka dink, shrinka dank, shrinka dunk, aruncand vraja asupra a noi toti, micsorandu-ne pana ajungem la dimensiunea micutei zane.

- Super . spun eu
- Va servesc cu un ceai . spune micuta zana .

-Desigur, raspund eu, asezandu-ma la masa pe o terasa in aer liber langa o casuta ce pana atunci nu o observasem. Era casa micutei zane.

Ea vine si ne serveste cu ceai .
- Mmm , este bun ceaiul !

-Este ceai din fructe de padure. Spuse micuta zana.
-Si mie imi place ceaiul din fructe de padure. Spun eu.

- Innoptati aici ? intreaba micuta zana ?
- Cred ca da . spun eu si casc .

Si eu cred ca o sa innoptez aici. Spun eu.
-Va trebui doar sa va atrag atentia caci trebuie sa va intoarceti in lumea voastra inainte de rasaritul soarelui din lumea voastra, altfel veti ramane blocati aici pentru totdeauna. Timpul este diferit iar cand in lumea voastra rasare soarele, aici va fi miezul noptii. Spuse micuta zana.