La cascada

Sanara:

Zburam prin jurul cascadei. Eram fericita si zambitoare.

Xenia:


Ma plimbam pana ce am ajuns la o cascada. Mi-Mi-am pus arcul la locul sau si m- am asezat sa privesc cascada.

Incerc sa ii fur arcul doar pentru ai face o farsa.

O aura magică proteja arcul ca sa nu fie furat asa ca zâna nu avu nicio sansa sa-l atingă.

-Foarte istet. Ii spun eu.

- Multumesc. ii răspund eu.

-Cat de bine tintesti? Intreb curioasa.

- Din moment ce nu am ratat niciodată, tu ce crezi?

-E bine ca nu ai ratat niciodata. Te felicit. Dar ia sa vedem, ce parere ai? Nimeresti pasarea aia care zboara atat de sus incat se vede doar ca un punctulet mic? Spun eu, facandu-i o provocare.

Am rămas jos si mi-am pregătit arcul. Am creat o săgeata si am tras nimerind pasărea fara sa o rănesc.

-Ah! Esti foarte buna. Spun eu.
-Te-as mai pune la inca un test. Ce zici daca as fi eu vanatul?
Voi zbura mult mai sus decat pasarea aceea. De 3 ori mai sus decat ea, acolo unde in conditiile normale nu ar putea ajunge nici o sageata. Tocmai de aceea, iti voi vraji eu una dintre sageti.
Spun eu, si beau o potiune.
-Aceasta este Piatra Filosofala. Imi permite sa nu fiu ranita timp de o ora. Chiar de as fi lovita in inima. Spun eu.
-Accepti provocarea?

- Sigur. Si nu e nevoie sa faci nimic. Săgețile mele ajung oriunde si nu ucid decat daca vreau eu asta. Asa ca zboară linistită cat poți de sus si nu-nu-ti fa griji cu privire la nimic.

-Bine. Uite, iti cersamalovesticuosageatamagicaa tacare samastrapungaprin inimadar farasamaafecteze. Sipecaresami-odaitu jos,candeu voi ateriza.Viaveapunctaj maximdaca reusestiasta.
-Eu o sa zbor drept si oblic ca o racheta iar cand ajung la altitudinea maxima dorita, voi zbura in cerc. Atunci va fi semnalul pentru tine sa eliberezi sageata.

- Bine.

Ma ridic sus, la vreo 3000 de metri in aer. Ma vedeam atat de mica incat parea ca sunt un puncticel minuscul.