O zi diferita

First topic message reminder :

Sanara si Katrina se indreptau catre Olimp, ele fiind studente la univrsitatea de Arte din Olimp, acolo unde zeul Apollo, zeul Hefaistos, zeita Mnemosyne si muzele erau profesori. Insa ziua aceasta avea sa fie diferita. Nu pentru ca era ultima zi de scoala din primul lor an aici, ci din cauza faptului ca le asteptau o multime de peripetii pe drum.

Luandu=-si avant, Safydia se repezi intr-un nou atac, cautand sa faca praf ce-i incapea intre colti

Find pe plaja Sanara nu prea avea unde se ascunde decat dupa niste palmieri si dupa stanci. Findca nu vroia sa fie distrusi palmierii fugi inspre stanci si se ascunse. Asteptand ca Safydia sa distruga stancile. Planul ei era sa se fereasca in ultima clipa.

Furioasa, aceasta sari pe cateva stanci si incepu sa sape cu ghearele, maraind si biciuind aerul cu coada

In speranta ca o pot pacali pe Safydia luasem forma unui crab iesind dintre stanci si amuzandu-ma pe seama ei care ma cauta in continuare printre stanci.

Dupa ce sfaramase stancile, Safydia se intoarse si, in absenta Sanarei, incepu sa maraie spre Katrina.

Sanara fiind sub forma de crab, actiona repede ca Safydia sa nu aiba timp sa ii faca vreun rau, suindu-se pe spatele ei, aprpape de ceafa, unde stia ca Safydia nu poate ajunge nici cu lbele nici cu botul si incepu sa o ciupeasca, necajind-o, dandu-i astfel timp lui Katrina sa fuga.

Innebunita de furie, Safydia se zbatu o vreme, apoi se aseza jos, incepand sa se rostogoleasca de pe o parte pe alta, pe spate

Sanara avu grija sa fuga ca sa nu fie strivita sub greutatea lui Safydia si isi relua forma de zana cautand-o pe Katrina.

-Unde fugi? marai ea, zgariind pamantul. N-am terminat inca

Zbor in continuare, marind viteza, fara sa ma mai uit in urma.

Batand din aripi, Safydia se inalta in aer, repezindu-se dupa Sanara, vazand negru in fata ochilor

Ca sa nu fiu prinsa incep o incantatie si incetul cu incetul corpul meu devine invizibil pana devine total invizibil. Apoi imi maresc viteza si prfitand ca Safydia nu ma mai vedea o las sa ma depaseasca apoi o urmaresc eu, amuzandu-ma.

Intr-un tarziu, ea se opri, obosita. In plus, o sacaia si publicul adunat in port. Incerca sa ramana calma, dar adulmeca fara incetare

Nici nu imi dadusem seama cand ajunsesem din nou aproape de port. Fac un viraj si apoi cobor amestecandu-ma in multime si devin din nou vizibila.
Apoi strig la Safydia:
-Safydia se pare ca ai pierdut. Am ajuns din nou in port teafara, fara nici o muscatura din partea ta. Sac, sac!. Se pare ca va trebui sa te obisnuiesti cu ideea ca ai pierdut.

Nervoasa, Safydia deschise botul, dar se razgandi si il inchise. Nu era indicat sa faca praf jumatate de port.
-De data asta

Acum dupa ce o enervasem, ma gandeam cum sa fac sa ma impac cu Safydia fiindca nu vroiam sa traiesc toata viata cu spaima ca un dragon ma va urmari si va cauta orice ocazie sa ma prinda si sa ma raneasca.

Constienta ca toti se holbau ca la spectacol, Safydia isi relua forma umana. Numai ochii galbeni aminteau de dragonul cu care impartea sufletul

-Constienta ca ea in forma umana nu imi poate face rau, ma apropii cu sfiala cativa pasi.
-Safidya, iarta-ma. Nu voi mai lua forma unui dragon in preajma ta sau a altor dragoni.

Ea o privi fix si zambi.
-Sincer, mi-a placut confruntarea. Esti priceputa

Mersi pentru compliment spun eu zambind. Veni si Katrina in graba.
-Sanara ce faci aici? inca stai la palavre? am intarziat. Cred ca nu vom mai ajunge la timp la examen.
-Ups. Am uitat de examen. Spun eu uitandu-ma la soare si dandu-mi seama ca nu mai am timp.
-Mda, am inarziat destul de mult. Se pare ca o sa ratam examenul asta, precis nu vom ajunge la timp. Pacat ca in lumea asta avem o viteza maxima de doar 85,75 km/h.

Faceam si eu o plimbare ca de obicei desi nu se intunecase inca dar nu mai puteam rezista sa stau intre patru pereti. O vad pe Sanara.
-hey, Sanara! Ce faci aici? o intreb eu fericita ca am cu cine vorbi.

-Salut, Misa. Hm, ma cam grabesc la un examen.

-Examen! Nu-mi plac examenele...atunci succes! Vezi sa ai un rezultat bun altfel nu mai vorbesc cu tine! spun eu in gluma

-Mersi Misa, spun eu. Apoi ma uit din nou dupa soare si vd ca deja mai e foarte putin si nu mai am timp sa ajun la examen.
-Safydia, te rog frumos, ma poti duce tu pana la Academia din Olimp?

-Buna!spun eu zambind.