Ratacind pe fundul abisului

First topic message reminder :

Intrasem tot mai adanc in abis cum patrudeai mai adanc locul lua o forma tot mai inspaimantatoare,greu mai gaseai plante din lumea de deasupra ce pot trai aici,mergand in jos observai stanci ascutite , copaci cu crengi asimetrice,schelte si cranii continuam sa merg am zarit un puț din care se auzeau tipete si urlete erau spiritele neodihnite ale celor ce au patruns in aceasta zona:
-Impresionant!

Ma teleportez si eu.
-Gata am venit. Hm, ai gasit tu bratara mea pe aici sau ai stat degeaba asteptandu-ma? am intrebat eu.

-Am stat degeaba asteptandu-te,am zis cu o voce inocenta facand-o pe sfanta
-Era prea repede sa o gasesc n-au trecut decat 2 minute sau mai putin de cand am ajuns aici si pana-ai venit si tu...

Incep sa caut bratara prin vagonetele de aur care soseau.
-Of, da cat aur e aici, ne va lua o vesnicie!

Trecu-se ore intregi insa tot nimic:
-Drace!Nici urma de bratara si pe deasupra mai si surzesc daca continui asa e plin de aur aici si eu debea de mai aud ceva,am zis punandu-mi mainile la urechi.

-Pacat ca nu poate veni singura inapoi asa cum face colierul meu.
-Oare care ar fi cel mai potrivit loc sa vad brata inainte sa pice in topitorie. Asta daca nu o fi picat deja. Sa iau asa la rand fiecare vagonet e cam munca lui Sisif.

-Exact!!!Am exlamat eu!

-Slut! Spun eu. Dar apoi raman iarasi pe ganduri.

Ioana:

Din nou ma ratacisem si habar nu aveam pe unde ajunsesem.