Searching for a way out from this mist

Pe langa stanci se asternu o ceata asa groasa de nu puteai sa vezi nici la un metru in fata. Dar asta era cea mai mica problema. Ceata asta facea ca orice creatura ce trecea prin ea sa-si piarda viata. Spre rasarit, când ceata incepea sa se ridice, in acele locuri puteai vedea cadavrele celor ghinionisti ce n-au apucat sa scape la timp din acel labirint al mortii ce-si face aparitia in fiecare zi dupa apusul soarelui.

Nery:

Cunoscand pericolul acelei ceti misterioase eu o evitam si putinele nave care ajungeau in zona incercam sa le dirijez prin cantecul meu sa evite zona desi alte sirene faceau fix opusul pentru a se distra fara sa le pese de vietile marinarilor: elfi, vrajitori, pitici sau alte creaturi.

Rehire:

Acum ca era zi, iesisem din pestera, pornind incet catre malul apei. In timp ce mergeam, priveam victimele cetii de noaptea trecuta. Eram bucuroasa sa vad ca nu mai fusesera chiar asa multe.

Ma suisem pe o stanca in bataia valurilor si admiram peisajul.

Ajungând pe malul apei, ma asez pe una din stanci, privind in larg vasele.

Uitandu-ma catre mal observ pe o alta stanca mai apropiata de mal o fata. Stateam insa si ma uitam in continuare la peisaj fara a schita nici un gest.

Eu continui sa privesc vasele din largul marii.

Facandumi-se foame sar in apa si culeg de pe fundul oceanului un brat intreg de scoici pe care le aduc la mal de unde iau 3 pietre mai ascutite si apoi caut cateva crengute aduse de de vant la mal si scot o foaie de tabla pe care stiam ca o ingropasem in nisip sa stiu doar eu de ea.
Desfac scoicile cu o piatra ascutita si apoi fac jarul aprinzand focul ca in timpurile preistorice cu ciocnirea a doua pietre.
Curand era gata micul dejun si scot din nisip 2 scoici uriase de dimensiunea farfuriilor pe care le spal in apa oceanului si pun in ele 2 portii de midii prajite la jar.
Ii fac semn fetei care statea pe stanca de langa mal.

Observ gestul sirenei si ma ridic, levitând apoi pana la ea, moment in care aterizez usor pe nisip la o distanta sigura de ea, privind-o de sus fara sa schitez vreo emotie.
-Doresti ceva, sirena Nery?

Raman uimita ca imi cunostea numele. Eu nu mai stiam de unde ma cunoaste si desi nu imi aminteam sa o fi cunoscut vreodata mi se parea politicos sa o invit la masa de aceea ii facusem semn.
-Pai doresc sa te invit sa luam micul dejun impreuna. Ar fi nepoliticos sa mananc eu singura. Ii spun eu.

-La masa zici?
Ma uit in jos la scoicile pregatite si dau cu piciorul, distrugând totul. Mai stau putin apoi ma intorc si plec spre stanca.

Raman uimita. Eu vroiam sa fiu politicoasa si acea fata se pare ca nu aprecia si nu era nici o persoana cu care sa te poti intelege.

Eu merg pe suprafata apei, oprindu-ma la un moment dat si privind vasele din larg. Intind mana spre ele, la scurt timp ceata facandu-si aparitia in jurul unuia dintre vase. Stau un timp asa si când imi retrag mana, ceata dispare si ea. Ma intorc apoi la Nery, privind-o de sus.
-Daca mai ai de gand sa ma inviti sa iau masa cu tine, ma astept sa fie ceva mai sofisticat, demn pentru o zeitate. Insa pentru faptul ca ai salvat viata multor creaturi, am sa te iert si-ti dau o sansa sa te revansezi.

-Ca de exemplu ce ti-ai dori sa ai lamasa? Noi sirenele din pacate singura modalitate de a utiliza focul ocunoastem prin aprinderea lui din pietre si facut jar. Si nuavem acces din pacate decat la pesti si fructe de mare. Cel putin cele din specia mea care suntem nereide si oceanidele specii inrudite ce traim doar in mar si oceane in apa sarata. Doar Ondinele si Naiadele adica cele de apa dulce stiu ca pot capata picioare si ele poate traiesc mult mai apropiat si mai avansat de nivelul altor fiinte de pe uscat.

-Nu-mi pasa cum pregatesti masa. Dar nu voi accepta numai niste scoici amarate. Si nu cred ca e imposibil sa aranjezi frumos totul. Pana la urma gasesti sub apa atatea obiecte decorative foarte frumoase.

-Bine. Promit maine dimineata, vei avea un mic dejun fastuos. Ii spun eu apoi plec.

Ma uit dupa ea apoi ma intorc si incep sa ma plimb pe malul apei.

Imi petrec ziua pe fundul oceanului in hamacul meu de alge agatat de niste corali, gandindu-ma la o masa pentru acea fata.