Pericol pe Insula Spiridusilor.

Ma aflam pe insula spiridusilor. Peisajul era incantator. Eram intr-o padure.
-Ce padure frumoasa este aici. Deodata vad un grup de spiridusi care alearga speriati.
-Hei, ce se intampla aici? intreb eu.
-Vulcanul, va erupe. Va inghiti insula. Spuse unul dinre ei.

Sub forma ei de dragon, Safydia ateriza si prinse un spiridus cu gheara.
-Ce0i taraboiul asta?

-Vulcanul va erupe. Vom fi ucisi. Nu stim unde sa mergem si nu cunoastem decat aceasta insula.
Spiridusii desi erau rasa umana nu aveau mai multa minte decat niste bastinasi. Ei traiau pe acea insula in triburi care traiau in sate. Ei credeau ca singurul pamant care exista este acea insula si in rest totul este doar ocean.
Sanara se apropie de Safydia.
-Sa nu imi spui ca tu manaci si spiridusi.

Ea tocmai isi lua privirea de la spiridusul pe care-l prinsese, dezamagita.
-N-am vanat nimic de cateva zile

Stiu eu ceva ce poti sa vanezi pe insula asta, in zona stancoasa traiesc ciclopi si pasari Roc. Pasarile Roc sunt pasari de prada si sunt foarte agresive. Pasarile Roc traiesc cam pe toate insulelele. Noi zanele mancam oualele lor iar cojile le folosim la potiuni. De fapt eu intracolo mergeam. Sa iau un ou de pasare Roc. Un astfel de ou e mare. Cam de 60 cm diametru si greu de 30 Kg.

-Atunci ne-am nimerit bine, zise Safydia infometata. Iti propun un targ. Imi arati unde sunt creaturile astea, eu ma aleg cu pasarile si tu cu ouale. Bine?

Bine, sunt de acord. Spun eu. Ma inal in aer si zbor spre nord-vest catre zona stancoasa. Ajungem in scurt timp in zona stancilor http://pozedinromania.ro/Albums/46/la-plimbare-prin-tunis_474/stanci-tunisiene_5582.jpeg si ii arat o pestera lui Safydia: http://www.gardianul.ro/upload/2008/12/news_img_125440_91371.jpg
Din pacate aici nu poti incape decat daca ei forma umana. S singura cale pentru a ajunge e prin aceasta pestera. Cealata iesire a pesterii e undeva pe sub pamant. Taramul pasarilor Roc este pe un grup de Insule pierdute. Se numesc asa fiindca daca zbori pe deasupra nu o sa nimeresti aproape niciodata acel arhipelag de insule.

Safydia isi relua forma umana si se catara vesela pamna la intrare.
-Interesant loc

http://www.erdelyinyar.hu/ro/img/pesteri21.jpg

Mda foarte interesant si frumos loc si cel putin mie imi da senzatia de mistic.

-Aici se pot ascunde zeci de secrete antice
Privea in toate partile, entuziasmata

-Oau, si mie imi place sa descopar secrete antice. Daca nu te grabesti, cred ca putem ramane o vreme aici sa incercam sa descoperim ceva.

-Nu ma grabesc, zise Safydia vesela.
Cobori pe malu unui lac subteran si nu ezita mult pana sa intre in apa

Cobor si eu pe malul aceluiasi lac. Arunc o privire de jur imprejur.
-Oau, e minunat. E foarte frumos aici. Spun eu in timp ce admiram locul. Intru si eu in apa.
-Ma voi scufunda, sa vad ce se afla sub acest lac.

Nu dura mult si Safydia reveni la suprafata.
-E teritoriul cuiva

-Cumva o ruda acvatica de a ta? intreb eu zambind.

-Nu cred, marai ea. Dar nu ne vrea aici

-O fi paznicul secretelor antice, banuiesc.

-In mod sigur pazeste ceva de pret, dar nu ma pot apropia

-Sa ne dam batute asa usor? Nu prea cred. Se presupune ca dragonii ar fi printre cele mai puternice fiinte si cele mai curajoase. In plus sunt si eu pe aici care te pot ajuta.

-Aici nu e vorba de forta, marai ea nervoasa. Problema e ca nu vad nimic acolo jos

-Aha inteleg. Insa totusi ar fi o cale. Exista un sceptru magic care poate crea lumina se pare ca ar fi tot pe aici prin prejur dupa cum spun legendele dar habar nu am unde anume.