Tinutul Verde

Tocmai urcam Muntii Cessetani catre Tinutul Verde cand aud pe cineva strigandu-ma si intorc capul sa vad cine ma striga.

-Sanara
Buna ce faci?

Salut, Barbie! Bine. Urcam spre Tinutul Verde.

Eyre avea nevoie de o pauza. O vacanta bine-meritata era tot ce ii trebuia. Asa ca dimineata a luat primul ghiozdan pe care l-a gasit si a pornit spre munte. Putea s-o caute cine vrea. Acasa nu se mai intoarce prea curand.

Continui sa merg spre Tinutul Verde.

Eyre mergea linistita admirand peisajul, iar dupa o vreme o vazu pe Sanara. In graba ei, aluneca pe iarba umeda, lucru ce o facu se se gandeasca pe unde merge.

-Hei nu te mai grabi asa. Aici risti mai multe decat in mod obisnuit atunci cand cazi. Ei bine haide sa iti arat ceva. Spun eu. Apoi imi scot bagheta rostesc o vraja si apare un microscop. Iau o bucata mica de pamant si o pun la microscop si freglez astfel incat sa se vada foarte bine lumea microscopica de pe bucata de pamant. Se vazu tot felul de monstri microscopici de marime cat virusurile.
-O singura zgarietura si monstri astia patrund in corpul tau. Simptome nu prea ai decat ca de o raceala insa daca ajung in zona inimii si rod ven ele si arterele iti poti lua adio de la lumea asta.

Eyre privii curioasa prin microscop. Privelistea ii trimisese fiori de gheata pe sira spinarii si o facu sa se gandeasca de doua ori inainte sa mai faca un pas gresit.
-Hmm...Multumesc pentru avertizare...si pentru informare, de asemenea. Nu stiam de chestiile astea.

-Cu placere. Si daca ai o zgarietura trebuie neaparat sa bei o potiune care actioneaza ca un antibiotic impotriva acestor vietati.

Eyre isi analiza bratele, apoi cobora cu privirea asupra genunchilor unde vazu o mica zgarietura.
-Amm...Sa zicem ca am o mica zgarietura. De unde fac rost de potiune ?

-Ai noroc ca am la mine. De cate ori vin pe aici eu imi iau cu mine astfel de potiune. Spun eu. Ii dau sticluta si ii spun:
-Sa iei cate o inghititura o data dimineata si o data seara. O inghititura o data la 12 ore. Pana vei totaliza 20 de inghitituri.

Eyre lua potiunea si cantarii sticluta in mana.
-Multumesc, spuse aceasta zambind. Serios, nu stiu ce m-am face fara tine. Si...mai sunt si alte lucruri periculoase pe aici de care ar trebui sa stiu ?

-Muntii Cessetani sunt foarte periculosi. Sunt tot felul de creaturi. Cele mai periculoare sunt Skyzides si Munculusi. Niste specii de zmei care mananca zane si elfi. Pentru ei zanele si elfii sunt cam egali cu fazanii si iepurii in fata oamenilor.

-Hmm...Asta nu-i frumos, spuse fata privind-o curioasa. Si nu puteti face nimic in privinta asta ?

-Nu se poate face nimic. Inca nu am descoperit ceva impotriva lor.

Lui Eyre ii veni o idee. Dar, defapt, cand nu are ea idei.
- Ce ar fii sa le jucam o farsa?

-Nu ar merge. E deja incercata ideia. Ne trebuie o arma impotriva lor.