Pedeapsa cea dura.

-Dar ce s-a intamplat? din cate scria in manualul de utlizare cica s-a testat si pe elfi si nu deranjeaza. Spuse Selene.

- SE PARE CA PE MINE DA!!! Strig fara sa imi dau seama, ma apuca durerile de cap, scot degetele din urechi pentru ca terminasera sa sufle:
- E mai bine.

Peste 5 minute aparura 3 pegasi albi care incepura sa necheze asemeni unor cai

Ma aproprii usor de unul si incep sa-l mangai
- Sunt foarte frumosi.

-Intradevar, sunt frumosi si draguti. Si foarte blanzi. Spuse Selene.

- asa este. Le aprob si ma urc pe pegas, ii soptesc la ureche in limba elfilor unde trebuie sa mergem:
- Acum nu-i problema, va vor conduce caii pana acolo^_^

-Bine. Abia astept sa ajungem acolo. Spuse Selene.
In timp ce pegasii zburau, lantisoarele lui Josephine si a lui Selene se leganau astfel ca Sanara si Katrinaaveau in scurt timp senzatia de parca s-ar fi dat in ciocanele in parcul de distractii.

Dupa ceva timp ajunsera la palatul elfilor, era inconjurat de verdeata si o liniste placuta il bantuia. Ma duc la paznici si incep sa le vorbesc:
- Am venit pana la palat cu ordine noi. Ele sunt niste invitatii de ai mei. Cer dreptul sa trecem. Le zic in limba elfilor. Ei se dau la o parte si deschid poarta lasandu-ne sa intram. Le fac semn fetelor sa inaintam.

Josephine si Selene inaintara, mergand dupa Nuru.

Intram in castel si privesc lumea din jur:
- Eugen? Eugen? Esti aici? Il strig cautandu-l cu privirea. Un barbat elf, ce parea ca are 20 de ani isi facu aparitia.
- Nuru.. ce surpriza? Ce faci pe aici? Exclama baiatul privindu-ma
- Nu e politicos, avem oaspeti. Spun zambind si le arat pe Josephine si Selene
- Eugen. Le saruta politicos mana.

Josephine si Selene zambira.

- Eugen, a venit tata?
E: Nu, deocamdata este intr-o conferinta cu zanele. Va veni in cateva ore. Ma intorc spre fete
- Imi pare rau dar va trebui sa asteptam putin.

-Nu-i nici o problema. Putem astepta. Spuse Selene.

- Ma bucur atunci. Va e foame? Sete? Le intreb.

-Da, ne este cam foame dupa o calatorie asa lunga, si daca sete nu ne e acum, sigur ni se va face dupa ce mancam.

- Bine. Eugen, poti te rog sa le spui bucatarilor sa prepare pranzul?
- Desigur. zambi barbatul. Daca ma scuzati... Facu el o plecaciune si pleca.

Josephine si Selene se uitara una la alta gandindu-se la ceva.

- Pana cand se pregateste pranzul, haideti in camera mea. Sau vreti sa va odihniti?

-A, nu suntem obosite. Spusera amandoua deodata. Si se ridicara sa mearga in camera lui Nuru.

Zambesc si ies din sala imensa in care fusesem intrand pe un hol lung, facut din pietre, merg pe el, in stanga pe la mijlocul acestuia era o deschizatura mare, in care nu era fereastra insa care arata gradina curtii, toata plina de flori, copacii si iarba. Arunc o privire apoi inaintez si ma opresc la a 2a usa pe stanga, deschid cele doua usii mari si intru:
- Aici este camera mea, simtitiva ca acasa.
off: presupun ca ai vazut si tu filme mai vechii asa ca iti imaginezi tu cum arata o camera dintr-un palat.

off: Da, am vazut si imi imaginez.
on: Josephine si Selene se urcasera in patul cu baldachin desi nu erau obosite, vroiau doar sa il probeze. Dupa cateva minute se ridicara din pat si se asezara pe el ca si cum s-ar fi asezat pe scaun si se dadura una langa cealalta si privira una la gatul celeilalte. Sanara si Katrina profitand de mica apropiere incepura sa discute.

Inchid usile si imi las arcul intr-un colt, ma indrept spre fereastra si privesc pe geam.

Cele doua zane facura schimb de lantisoare apoi se uitara si ele la fereastra.

Dupa hol se auzira pasi rapizi, usile se deschisera brusc si un baiat intra in incapere zambind
- Nu.... Se oprii cand le vazu pe fete, isi drese usor vocea si incerca sa para calm. Buna ziua! Spuse inaintand cu pasii micuti, imi intorc privirea spre el si zambesc
- Buna Al. Ce faci?
- Foarte bine Nuru, am auzit ca ai venit pe aici si nu puteam sa nu vin sa te salut. Baiatul le saruta mana lui Josephine si Selene, cand vru sa mi-o sarute si mie retrag mana
- Doar stii ca nu-mi place ca cineva sa se poarte cu mine regeste. Spun zambind.
- Desigur, scuze, am uitat! Spuse zambind stupid.
- Ele sunt Josephine si Selene. Au venit sa vorbeasca cu tata. Baiatul le privii si zambii.
- Incantat, eu sunt Albert,desii sunt elf parintii mei mi-au pus un nume diferit.
- Si? Cum se face ca esti singur? Intreb amuzata, de dupa hol aparu in fuga o fetita, alerga pana la mine si imi sarii in brate
- Nuruuuu!!! O invart putin si o las jos.

-Ce fetita frumoasa si draguta. Spuse Josephine.