Calatorie spre Valhala

Stiam ca drumul spre Valhala este plin de peicole. Majoritatea nu puteau ajunge in Valhala iar putinii care reuseau, cand ajuneau acolo erau deja eroi. Insa se spune ca nimeni din cei care au intrat in Valhala nu a mai iesit niciodata viu de acolo. Magandeam sa verific aceste legende asa ca ma pregatisem pentru o calatorie lunga. Asa ca pornesc in zbor spre iesirea din Fairytopia.

Admirand peisajul, Safydia se oprise pe o stanca inalta, un loc unde nu se putea ajunge decat in zbor. Totusi, nu detinea aripi, dar era acolo

Trec pe langa dragon fara a-l baga in seama. Ma opresc insa si eu pe o stanca la op departare de cativa kilometri

Ea facu ochii mari, privind spre Sanara.
-Hei! striga brusc. Stai

Ma opresc si imi intorc privirea catre ea:
-Salut! Ce este? intreb eu.

-Pai...,incepu Safydia, neobservand aripile care ii aparusera din senin. Caut un anumit port ce da spre Oceanul Nesfarsit....Ai idee incotro e?

-De aici o iei inainte pe cursul fluviului cam 1200 km. La un moment dat se desparte in 2 brate. Unul o va lua inainte si unul o va lua la dreapa. Mergi spre dreapta inca 500 km de-a lungul lui si vei vedea ca se varsa in Golful Sirenelor. Acolo vei schimba directia spre sud si vei merge cateva zeci de kilometri pana in punctul unde golful da in ocean. Acolo este portul cautat de tine si Oceanul Nesfarsit. Nu ar trebui sa iti fie deloc greu din moment ce poti zbura. Eu in zbor fac distanta asta in cam 3 ore.

Fata tresari imediat.
-Serios? Ce spui de o intrecere?

Pai sunt de acord. Si eu tot intacolo merg. Numai ca merg pana in Valhalla. Trebuie sa taversez oceanul sa ajung pe muntele Olimp, sa trec de Asgard si inainte de varful Olimp e o pestera care duce spre Valhalla. insa o curiozitate ma nedumireste pe mine. In lumea aceasta exista un fluviu care face legatura intre ocean si Marea din Valhalla. Cum pot ajunge sirenele acolo sus habar n-am . ori curentii sunt invers si fluviul curge invers, ori au ele o forta uriasa incat sa invinga curentii. Sau poate inclinatia fluviului nu e asa puternica.

Safydia ramase tacuta o vreme.
-Cred ca pot rezista curentilor. Trebuie sa vad locul ala

-Atunci hai sa facem o intrecere, deocamdata pana la Asgard. Caci acolo va trebui sa ma odihnesc un pic apoi daca vrei facem repriza a 2-a a intrecerii. Spuse Sanara, asezandu-se jos in pozitie de start.

Ea scoase un raget si isi incorda cele patru labe.
-Da semnalul si pornim

-Sanara dadu semnalul si se ridica in aer, tasnind cu viteza unui glont.

Cu un raget ce se voia chiuit, Safydia o porni pe urmele ei, batand vesela din aripi. Cat adora zborul...

Sanara o lua in sus stiind ca la o altitudine mai mare curentii de aer sunt mai puternici, avand de gand sa se lase purtata de ei pentru a capata o viteza mai mare.

Safydia tinea pasul cu ea, bucurandu-se de acea senzatie de libertate. Uneori se intorca pe spate, amuzata de priveliste

Sanara vazand-o pe Safydia se intoarse si ea pe spate insa cum nu era obisnuita sa zboare pe spate, se dezechilibra si incepu sa cada insa pana la urma se intoarse din nou pe burta si incepu sa zboara spre o a ajunge din urma pe Safydia.

Ea incepu sa chicoteasca.
-Esti cam usoara pentru astfel de acrobatii

-Se pare ca da. Poate ca sunt si alte motive cum ar fi aripile mele prea mici pentru astfel de acrobatii.

Safydia se rasuci, cu privirea indreptata asupra catorva nori intunecati dinaintea lor.
-O sa trecem printr-o furtuna. Poti rezista curentilor? Daca nu rezolv eu asta

Desigur ca nu pot. Sunt prea mica si sensibila pentru astfel de curenti puternici. Si care este solutia ta? intreb eu curioasa.

Ea chicoti si se lasa sub Sanara.
-Hai urca, zise vesela, lasandu-se in voia unui curent

ma urc pe spatele lui Safydia. Incerc sa ma tin de ea insa solzii ei erau cam alunecosi. Asa ca ma dau un pic mai in fata ma intind peste gatul ei lung si apuc cu mainile coarnele ei.
-Sper ca nu te superi dar esti cam alunecoasa.

-Cu ghearele apuc doar vanat deci am risca sa te tin asa. Incearca sa te tii bine caci o sa te cam zgaltai, zise ea, privind nelinistita furtuna

-Bine. Spun eu si incerc sa ma tin cat pot de bine in timp ce trecem prin furtuna. Curentii erau destul de puternici zgaltaindu-ma si dandu-mi senzatia ca vrea sa ma arunce in gol.