Un ceai cu papusile

First topic message reminder :

Era o zi de vara cand matusile mele lucrau la cateva potiuni noi. Dupa ce le terminase, matusa Josephine se planse oboseala si spuse ca ar fi dorit sa fie mica mcar pentru o zi dar matusii Selene ii veni o idee.
Ne chema si pe mine si sora mea. Ele 2 aduse in camera de zi cateva din papusile lor preferate si un set de ceai pentru papusi si bineinteles si casa papusilor. Ele luara din potiunea intineririi astfel ajungad 2 fetite de 6 ani iar noua ne dadu potiunea micsorarii. Noi ne micsorasem pana la dimensiunea celor mai mici dintre papusi. Apoi ne dezbraca de hainele noastre si ne imbracara cu hainele papusilor. Apoi ne bagara in casa papusilor si ne spuse sa asteptam. In timp ce asteptam admiram casa papusilor care acum pentru noi era o vila veritabila, cu 2 etaje, 16 camere, o gradina si o piscina in gradina.
In scut timp suntem chemate afara unde gasim o masuta micuta pe marimea noastra si niste cesti de ceai pe marimea noastra umplute cu ceai. La masa pe micile scaunele erau asezate alte 4 papusi si 2 scaunele erau libere. Acelea erau pentru noi. Ne suim pe scaunele si le privim pe matusile noastre care acum erau 2 fetite de varsta frageda care se jucau cu papusile.

Se uita zambitoare la ea.

Zambesc si eu la ea.

Isi prinse parul mai bine in coada.

Continuam sa patinez cand deodata sunt luata de cineva in mana. Ma uit sa imi dau seama cine m-a luat in mana intrerupandu-ma din patinaj.

Nu fusese Spencer cea care facuse asta.

-Observ ca matusa Josephine era cea care ma luase de pe patinoar.

Spencer nu zise nimic.

-Hei, nu am terminat de patinat, da-mi drumul. Spun eu. Josephine insa nu ma asculta. Luase un fel de postament de papusa balerina si ma montase in acel postament. Apoi invarti cheita in postament, eu incepand sa ma invart.

Spencer privi fara sa se bage, doar Josephine era matusa Sanarei.

Potiunea intineririiii afectase insa si gandirea, acum gandind ca o fetita de 4 ani desi arata de 6 ani. Ii fac pe plac insa cand ii cerusem sa ma elibereze, sa ma intorc la Spencer refuza iar cand Selene fara sa ii spuna, ma inlocui cu Katrina, Josephine incepu sa planga. Asta ma mirase, Josephine in mod obisnuit fiind cea matura dar realizasem ca potiunea o afectase.

Spencer se uita uimita la toata scena.

-Spencer, fa ceva si calmeaza-o pe Josephine. Spun eu.

- As putea face o vraja ca sa fac efectul potiunii sa dispara...

-Bine. Sunt tota de acord.

- Ok, spune si doar priveste spre Josephine, spunand doar in mintea sa ceva, aceasta revenind la normal, trezindu-se cu lacrimi pe obraji.

Josephineisi reveni nu numai din efectul secundar al potiunii, ci revenind la maturitate. Acum arata ca de 30 de ani.
-Ce s-a intamplat? Intreba ea derutata.

- Tocmai v-ati revenit dupa o potiune.

-Si fetita asta mica si dragalasa cine este? Intreba Josephine care pe moment nu si mai aducea aminte de nimic din ce se intamplase pe timpul efectului potiunii.

- E Selene, zise ea.

-Ah, stai acum imi amintesc ca am baut potiunea intineririi si pe nepoate le-am micsorat. Spuse Josephine, cand isi aminti.

- Da, exact, zise.

-Acum sa le aducem la normal si pe Selene si pe nepoatele mele.

- Cum vreti, murmura ea.

Pregatesc potiunile antidot apoi le dau sa bea, ele revenindu-si la normal.

Spencer statu deoparte.