In portofel

- Oh, come on, here's nothing to fear... mormai el privind-o atent cu ochii sai cafenii.

Trenul trecuse pe langa un vrajitor malefic atat de real incat nu puteai face distinctia intre real si marioneta de ceara. Dinspre vrajitor incepu sa vina niste globuri de scantei ce lasa impresia ca incearca sa te atace cu vraji. Evit cateva insa deodata parca ceva o luase razna, si el arunca cu mai multe deodata, reusesc sa le evit aproape pe toate insa unul ma nimeri in plin.
-Ce a fost asta? A fost real? Daca s-a strecurat un vrajitor real pe aici? Daca asta a fost real? Ce o sa se intample cu mine? Incep eu sa ma panichez ca un copil mic, desi aveam aproape 420 ani.

- This can't be possible, and you know it, right? o intreba, sperand ca glumea. Ar fi fost chiar prostesc 100% sa creada ce spunea.

-Doar ma prosteam si eu. Am vrut sa vad cum reactionezi. Dar cred ca trebuie chemata echipa tehnica, probabil nu a mai trecut pe aici de cativa ani.

- E doar un tunel stupid al groazei, nu e nevoie de nicio echipa tehnica...isi arcui el sprancenele.

-Nu s-a stricat ceva pe aici? Vre-un mecanism? Sau chiar asa trebuia sa faca?
Dar oare cum functioneaza chestiile astea? Sunt flacari reale aruncate de un manechin mecanic sau sunt iluzii proiectate de un videoproiector?
Stii e prima data cand intru intr-o casa a groazei desi am aproape 420 de ani.

- Nu stiu exact cum functioneaza, dar eu sunt destul de sigur ca e totul okay.

-Daca tu spui, bine. Dupa ce tura se incheie, si iesim din trenulet, ii spun:
Stii am mai vazut intr-un parc de distractii, nu stiu si asta daca are, acea roata de lemn pe care te rastigneste in forma de X si ii da drumul sa se invarta. Stii, la fel ca cea de la finalul filmului Antiglont. Cand personajul principal fusese incatusat si slobozita roata pe campul de razboi printre tancuri pe un deal.

- Ma indoiesc ca gasesti asa ceva aici.

-Eu o sa incerc sa gasesc. Spuse Selena. Tocmai atunci si vraja asupra lui Sanara se risipi si ea reveni la dimensiunile normale.
-Te voi ajuta si eu.