Razbunarea matusii Josephine.

Era o dimineata de vara superba. Sora mea intra in camera trimisa de matusa Josepine. In mana avea sticluta cu potiunea micsorarii. Matusa Josephine se suparase pe mine caci cu o seara in urma ii stricasem un experiment. Katrina incerca sa ma convinga insa eu nu ma las sa beau potiunea micsorarii. Matusile mele vin si ele si reusesc sa ma prinda si sa ma lege de maini si de picioare pe un platou de lemn care statea vertical pe peretele dormitorului lui Katrina. Ca sa deschid gura, Katrina ma ciupi atat de tare incat eu incep sa tip de se auzi in tot palatul. Sigur auzi si Cristina. In acel moment cand eu tiasem, matusa Selene turna in gura mea, sticla cu potiunea micsorarii. In curand potiunea isi facu efectul si eu incepusem sa ma micsorez si sa ma eliberez. Insa ajunsesem sa fiu cat o musca.
Matusa Josephine ii dadu lui Katrina un plici de muste.
-Katrina, invat-o minte pe musca asta enervanta sa nu se mai amestece in experimentele mele. Tuna ea. Katrina incepu sa ma alerge cu pliciul de muste. Eu ma feream incat ea dadea mereu pe alaturi de mine. Incepusem o alergare ca in filme, prin tot palatul. Daca as fi stat intr-un loc probabil mi-ar fi tras un plici asa de tare incat sa ma ucida.
-Vino aici, musca enervanta ce esti. Striga Katrina. Apoi se ciocni fara intentie de Cristina. Moment numai bun ca eu sa ma ascund.

-Katrina ce faci cu acel plici?

-Vreau sa invat minte o anumita zana enervanta care a stricat un experiment al matusilor mele. Nu o voi ucide dar doar sa ii trag un plici sa o adorm cateva zile, sa se invete minte sa nu se mai amestece. Spuse Katrina.

-Atunci mult noroc sa o prinzi dupa ce a fugit

Cand Katrina se departa, ies din ascunzatoare si fug pe nasul Cristinei.
-Cristina, e vorba de mine. Am intrat doar in laboratorul matusilor fara sa imi dau seama ca ele au nevoie de intuneric bezna pentru experiment, si astfel cand lumina a patruns in camera am stricat experimentul. Acus m-au obligat sa ma micsorez si ma alearga cu pliciul de muste. La cat sunt de mica acum, un plici poate sa ma ucida. Ii spun eu Cristinei.

-Este vina ta ca acum esti in situatia asta

-Mda, stiu asta. Dar nu vreau sa fiu ucisa ca o musca.

-Si ce propui sa fac?

-Sa ma ascunzi.

-Si unde sa te ascund?

-Unde crezi. Si apoi macar sa incerci sa o convingi pe matusa Josephine sa imi dea o pedeapsa mai usoara.

-Sti doar cat de dificila e Josephine

-Da, stiu asta. Stiu ca matusa Selene e mai blanda si in plus are influenta in fata matusii Josepine Si mai stiu ca tu esti de aceeasi varsta cu Selene, deci de ce nu ai putea avea si tu influenta?

-Pai as putea sa o conving pe Selene sa ma ajute

-Bine, atunci asta sa faci dar pana atunci ascunde-ma de Katrina si de matusa Josephine.

-Pai si unde sa te ascund ca esti atat de mica

-Pai posibilitatile ar fi o multime.

-Zi-mi una dintre acele multe posibilitati

-Intr-un buzunarel al posetei tale. Ar mi fi si alte posibilitati: Acasa la tine intr-un bibelou in forma de vaza in miniatura, daca ai avea asa ceva.

-Nu am,dar cel mai bine e sa te ascunzi intr-un buzunar din poseta mea

-Bine, asa voi face. Spun eu, intrand intr-un buzunar al posetei ei.

-Acum sa o gasim pe Selene

In buzunarul posetei unde ma ascunsesem eu erau: agrafe, guma de sters, hartiute diverse, bilete de transport in comun, portofelul, pachetul de servetele, un pachet de gume orbit si un rand de 4 patratele dintr-o ciocolata. La cat de mica eram, o agrafa mi se parea de 3 ori mai mare decat mine si de 5 ori mai grea decat mine. Nici macar nu puteam misca o agrafa.
Vad cum fermoarul inchide buzunarul posetei si se lasa o bezna totala. Apoi simt cum poseta se misca. Ceea ce insemna ca Cristina pornise in cautarea matusii Selene.

-Offf unde esti Selene,spun eu in timp ce mergeam pe coridoare si o cautam

Ma duc sa rod un pic din ciocolata. Dupa ce mananc un colt de patratica de ciocolata ma simt satula apoi ma gandesc sa imi gasesc un loc unde sa ma ascund sa dorm.
Ma ascund printre tona de hartiute nefolositoare.