The Hitman : Pure evil !

First topic message reminder :

-Stai linistit ca imi revin eu,spun ducandu-ma spre usa

- Daa, exact! Si mai gandeste-te la un lucru... s-ar fi uitat ei, dar gandeste-te cum mas fi uitat eu, mi-ar fi curs balele, clatina el din cap.

-De asta nu fac eu mare lucru la orele de sport pentru a nu se holba toti la mine

- Mi-e imposibil sa nu ma uit la tine, sopti sii ii dadu o suvita dupa ureche.

-Inseamna ca daca la ora o sa jucati iar baschet o sa am de ce rade

- Ma bucur ca te amuz, surade el dulce.

-Pai daca tu nu vrei sa fi atent la joc am si eu de cine ma amuza

- Nu e vorba ca nu vreau, e ceva involuntar, zambeste el amuzat.

-Atunci mult noroc cu primitul mingiilor in cap,spun eu uitandu-ma la ceas

- De parca am nevoie de noroc pentru asta, chicoti el.

-Se pare ca s-a sunat,spun eu ridicandu-ma din banca

- Mai avem inca o ora libera, nu?

-Da in care putem face ce vrem

- Sii ce ai vrea sa facem?

-Nu stiu,dar eu vreau sa ma duc afara

- Vin cu tine, se ridica el din banca.

Bianca vine spre mine vazand ca Madalin nu e pe acolo
-Cris pute vorbi putin cand ajungem afara?ma intreaba ea
-Desigur,raspund eu ducandu-ma spre iesire

Kol se duce in partea opusa ca sa le lase sa vorbeasca.

Iesim pe hol si ma uit putin la Bianca
-Ce voiai sa vorbim?
-Uite am o idee.Numerele pe care le fac majoretele uneori sunt provocatoare si baietii aproape ca saliveaza.Ei bine eu vreau ca noi sa facem niste exercii de gimnatisca in asa fel incat sa se uite
-Suna bine atunci hai sa o facem

Nu merse mult si se izbi de cineva... cand vazu cine era ofta.
- Rebekah...
- Kol, imi pare rau... n-am crezut ca iti va cere ceva in schimb Klaus pentru ca a omorat vampirul ala. Eu voiam doar sa te ajut...
- E in regula, o sa ma descurc, spune nesigur.

Bianca imi zambeste si pornim spre terenul de sport.

- Nu, nu e deloc in regula . Stii la fel de bine ca mine ca frate'miu e tacanit. Cine stie ce o sa te puna sa faci!
- Da, stiu, dar n-o sa ma puna sa ma sinucid, n-o sa fie chiar asa de rau...
- N-ai de unde sa stii cat de rau o sa fie sau nu...

Tot mergand trecem pe langa Kol si Rebekah,dar ne continuam drumul nebagandui in seama si continuand sa vorbim.

- Nu ai cum sa ma ajuti, ok? Mai bine stai deoparte pana nu se hotaraste nebunul sa-ti ia puterile...spune si da sa plece.
- Ahm, imi vrei cumva binele?
- Candva te-am iubit, au fost unele momente cand te-am urat profund, dar acum nu-ti vreau raul, bine? Dar vreau sa ma lasi in pace, murmura si de data asta blonda nu-l mai putu retine.

Mergem spre iesire continuand sa vorbim.

Se duce in curtea scolii asezandu-se pe banca. Aparitia Rebekahai il dusese cu gandul la Klaus... din nou.