Filozofiile mikai.

ok..nu stiu cat de in tema este..dar imi place sa scriu si sa particip la concursuri...sper sa va placa si sa nu plictisesc cu asta-.-


Jocul!


Stai si te gandesti,de ce se intampla atatea,de ce plangi,de ce esti fericit,te intrebi de ce au spus unii anumite referene,te intrebi de ce au spus atunci sau mai incolo si nu acum,insa acum nu exista,
te intrebi de ce dictionarul are atatea cuvinte si de ce se zic altele,cand trebuiau sa fie altele,te intrebi ce e iubirea si cauti raspunsuri in mintile si gandurile unor oameni care au simtit sentimentul,fiecare iti raspunde altfel,insa ii leaga aceleasi cuvinte spuse.
Folosesc cuvintele:fericire,iubire, dragoste,impacare, sarut,viitor,trecut,prezent,si iti rasuna gandurile,te imbeti cu gandurile si ecourile cuvintelor care rasuna in inima si mintea ta,pasesti pe drum,pe pamant,pe asfalt
pe iarba,si vezi oamenii,care merg,dar de ce merg inainte..si nu merg inapoi? de ce merg cu picioarele si nu cu mainile? de ce vorbesc cu gura cand tu vorbesti cu gandul,de ce exista cuvantul"vorbesc"?!de ce nu e perna sau cer,de unde atatea secrete daca sunt aflate de oameni…cine spune aceste secrete? de ce le spun?
Unii iti vor raspunde indiferent ca nu stiu,altii se vor ascunde in spatele unui ras isteric plin de nestiinta,altii vor plange si te vor intreba altceva,altii iti vor explica,insa din explicatiile lor iti vei pune alte intrebari,dar de ce sa se numeasca intrebare? si sa nu se numeasca pamant sau inger?...
In conceptia unora totul are un capat sau un sfarsit,in mintea altora totul are un inceput sau alte idei altii cred pentru ca nu au in ce crede,pentru ca le e frica sau le este dor..de ce erau cand s-au nascut; niste suflete care nu stiau cuvinte,sentimente,nu vedeau,nu auzeau insa existau.
Totul se repeta,starile pe care ti le redau,cuvintele pe care le asculti si devii sclavul cuvintelor,intri intr-un joc al cuvintelor facut chiar de om.
Te uiti pe strada si ce vezi? niste chestii care iti apar pe retina mereu si te uiti mai adanc in retina si vezi cum fac conversatie in fiecare zi si ti se pare ca le auzi atunci cand gura de unde se aude glasul lor nu se misca,e simplu sa le citesti gandurile pentru ca fiecare spune acelasi lucru,aceleasi cuvinte sunt mereu in orice om.
Pleci si vezi cum un baiat plange pe o banca in pustietate,te uiti la apa care se scurge usor pe pielea alba,nu stii motivul pentru care plange dar de ce acea apa si scrancete sunt reprezentate de cuvantul: plans, plange de suferinta,doare,se pierde si cand vorbeste cu altcineva,brusc nu mai are nimic,ii revine starea buna si se iau in brate.
Mai mergi si vezi alti oameni cu diferite haine pe ei facand fel si fel de miscari si te intrebi oare de ce le fac?!ce castiga si ce pierd daca le fac,te intrebi de ce unele miscari reprezinta cuvantul:dans
altele reprezinta cuvantul:volei, altele: munca.Auzi voci care iti suna melodios uneori in ureche si te alina cateodata si vezi ca ele reprezinta cuvantul: melodie. Mai mergi si vezi un om care are altfel de haine si vezi cum e alungat si se uita intr-o vitrina care arata mancare iar vanzatorul ii cere bani,te uiti la hartia din mana lui,hartie..gasesti oriunde,ce e mai special la aceea hartie,vezi ca fara ea omul nu poate avea sentimentul de liniste, bine frumos, sanatos si fericit,de ce trebuie sa fie sclavul acelei hartii care reprezinta cuvantul: bani.
Vezi cum ploua si iti cobori privirea confuza si vezi picaturile cum sunt mici si reci,uneori calde si sentimentul asta iti reaminteste de sentimentul din inima ta,de ce se numeste inima? si nu se numeste drum sau viata.
Sunt infinite explicatii pentru ca infinitul inca se creeaza..te crezi nebun,sau vezi un nebun pe care nimeni nu il crede pentru ca starea lui reprezinta cuvantul:nebunie,de ce sa nu poata fi ascultat din cauza acestui cuvant? Te uiti la el dar cum te uiti la el?!..cum il vezi?asculta un nebun pentru ca e mai normal si atent decat cei normali..
De ce te intrebi acum de ce citesti? nu ar trebui sa citesti,nu ar fi trebuit sa scriu de unde stiu ca sunt reala,de unde stii ca sunt minciuna,de unde stii ca sunt adevarata..de ce toata lumea se inchina unei chestii care reprezinta cuvantul:icoana de ce se numeste Dumnezeu si nu se numeste:eu sau noi?
Unii nu cred in el,altii cred ca nu ne ajuta sau ceva pentru a-i ajuta,cand tu poti fi singurul care te poti ajuta, te poti uita si poti asculta ce vrei si stii ca e adevarat sau minciuna numai atunci cand sentimentul iti spune,cand tu simti asta.De ce nu te gasesti?dar oare te-ai cautat?jocul cuvintelor te poarta departe,te pune in labirintul lui.
Ajungi acasa,te asezi in pat si privesti tavanul;de ce atatea cuvinte si atatea intrebari;iti fuge gandul la trecut dar brusc iti dai seama ca nu exista trecut ci doar amintirile si mai vezi calendarul care acum arde zile,luni,ani,si tu vezi cu ochii tai cum mereu e numai zi si noapte,nu vezi cuvintele luni,marti,miercuri,joi,vineri,sambata,duminica.
Nu vezi numerele care mereu conduc vietile oamenilor si stau cu ochii pe ceas si nu pot simti fericirea sau plansul decat un minut sau pana la ora 15:00,dar ele nu exista,sunt false,au menirea sa te faca sclavul si marioneta din teatrul de papusi unde,cand erai mic,te faceau sa simti vis,realitate si bucurie insa cand te-ai facut mai mare ti-au zis alt adevar.Moartea nu exista nici ea,sunt alte motive,alte lucruri si scopuri care aduc spre falsitate si spre cuvinte,acele sentimente nu mor,sufletul tau nu moare,Dumnezeu traieste si nu a murit pentru ca el este un sentiment,el mereu face ceva,mereu conduce,nu se baga peste lucrurile materiale si pamantesti,ele mor pentru ca sunt niste roboti jucati de om,care doar gandesc calculat si logic,adica au inceput si final,ceea ce unii incercau la inceput sa iti zica iar acum spre sfarsit,cand sfarsescsi ei,tu iar ramai confuz.Vezi la televizor vieti ghidate de altii si de pareri ,de numere si arunci tot ce contine,te enervezi dar de ce acest sentiment care te face sa te simti rau,care iti conduce mintea la fel si fel de lucruri si de pareri,daca nu ar exista lucrurile materiale din fata ta,nu ai simti ce ai simtit pana acum.
Te uiti la chipul tau,e facut din ceva care moare,piere,care are un inceput si un sfarsit si te gandesti ca ceea ce simti nu incepe si nici nu se termina si pleci,cauti ceva...si gasesti,sfarsitul.L-ai gasit si te-ai gasit pe tine,l-ai gasit pe Dumnezeu,ai gasit adevarul pe care il simti ,acum esti undeva,departe sau aproape de mine,te intrebi cine a creat asta?cine te-a creat? cine a dat nastere,cine a dat inceputul si cand se va sfarsi? Iar raspunsul e la tine si scopul tau e sa il afli pentru ca nicio minte din lume nu iti poate explica.
Niciodata jocul nu va fi perfect dar niciodata imperfect..de fapt tu esti sentimentul care reprezinta cuvantul: perfect si imperfect.
Toate actiunile se joaca cu oamenii, sentimentele preiau la fel si ele controlul,iti amintesti de jocurile copilariei care te-au facut sa vezi numai bucurie in ochii tai iar acolo nu era nici un cuvant, erai doar tu si oamenii,descoperi la sfarsit ca cineva te-a jucat mereu.