In atentia reflectoarelor.

First topic message reminder :

Undeva in taramul Nohrin se tinea o petrecere la care matusa Selene era gazda petrecerii si totodata prezentatoarea. Ea aparu imbracata cu o rochie albastra inchis. http://amelie.ro/wp-content/uploads/2012/01/Sofia_Vergara_15Jan2012A.jpg
-Buna Seara, doamnelor si domnilor si domnisoarelor, zane. Ma numesc Selene Wagner si in seara aceasta voi fi gazda petrecerii. Spuse ea. Eu eram micsorata si ascunsa sub rochia matusii, pe sanul ei, deoarece ea nu purta sutien de data asta. Scot capul, din rochia ei si privesc in jur. Matusa nu spune absolut nimic.

- Nu tocmai, in cazul meu exact asa este, imi ignor dusmanii si ei pe mine. Iar pe fostii prieteni inca ii salut si ii bag in seama.

-Aha. Eu prefer sa nu am dusmani. Nu vreau sa o patesc.

- O sa ai pana la urma, fie ca-ti place sau nu.

-Am avut cativa dar momentan au disparut. Daca o sa mai am o sa am grija sa dispara desi nu imi place sa ucid, au facut-o altii in locul meu.

- Dar chiar daca nu i-ai ucis tu, cu mana ta, tot din vina ta au murit, clatina Ares din cap.
- E ciudat, dar sunt de acord.

-Au murit din vina lor. Cei care i-au ucis au incercat doar sa ma apere. Nu le-am ordonat eu pe fata sa ii ucida. Nu sunt chiar asa rea. Doar am stiut sa imi iau bodyguarzi buni la ocazie. Deci nu am facut nici un pacat. Iar cei care i-au ucis pe dusmanii mei aveau deja aura negativa, aveau cazier in spate deci nu au avut nimic de pierdut.
Noi zanele nu avem voie sa ucidem si nici macar nu avem voie sa dam ordin sa fie ucis cineva. Dar exista aceasta portita de scapare. orice zana are dreptul la bodyguarzi. Daca ei ucid pe cel care incearca sa faca rau zanei, nu e vina zanei. In plus asta nici macar nu i se socoteste lui ca pacat ci doar ca isi face meseria. Si chiar daca s-ar socoti ca pacat ai mei au fost vampiri deci natura lor sa faca rau, sa nu aibe reguli, nu au avut nimic de pierdut.

- Ba e tot vina ta oricum ai da-o, oricat te-ai scuza. Si cum nu-ti pare rau e si mai grav, ridica degajat Ares din umeri. Nu exista nicio portita, Dumnezeu vede si stie tot, la fel si noi zeii! Stiu exact circumstantele si unul dintre cei care ti-a omorat dusmanul e un bun prieten al meu.

-Atat timp cat nu am fost pedepsita. Pentru mine totul e ok. Deci daca sunt asa de vinovata, de ce nu ,-a pedepsit consiliul zanelor sau macar vre-un zeu. De ce nu m-a traznit Zeus cu un fulger? Ar fi putut foarte bine sa declanseze o furtuna, sa ma trazneasca si sa imi amputeze aripile prin acel traznet. Daca tot am gresit asa mult. Dar din moment ce nu a facut-o nu ma consider vinovata.

- Defapt Zeus a vorbit cu mine despre asta si a zis ca ma lasa sa te pedepsesc cand si cum vreau eu, ranji el in coltul gurii.
Enrique marii ochii.
- Asta e cea mai groaznica pedeapsa posibila, sa lase pe cineva pe mana ta!

Eu ascultam atenta replicile lor.

- Stiu, ranji el.
- Mult noroc, ii spune neincrezator Cupidon Sanarei.

-Si cum o sa ma pedepsesti tu? Impiedicandu-ma sa ma indragostesc? Uite ca deja m-am indragostit. Sac. Ii spun eu chicotind.

- Nu eu te pedepsesc, ai inteles gresit, rase in hohote Cupidon. Ci Ares, deci iti poate face absolut orice, si crede-ma, o sa doara!! continua el sa rada, Ares doar ranjind.

-Si trebuie sa imi fie chiar asa frica? Eu care am luptat cu monstri si troli si vrajitori, trebuie sa imi fie frica de zeul razboiului? Am incasat mii de lovituri magice si crede-ma ca o lovitura cu elementul foc sau lumina sunt mult mai dureroase decat orice lovitura fizica. Daca incasezi o singura lovitura cu un astfel de element, deja te simti de parca ai fost facut KO la 1000 meciuri de box consecutive, in aceeasi zi.

- Iti garantez ca Ares nu e genul de zeu care sa te pedepseasca prin durere fizica, ci printr-una sufleteasca si o sa regreti tu intrebarea cu "si de ce trebuie sa-mi fie frica".

-As vrea sa vad eu cam de ce ar fi in stare Ares. Ce fel de durere sufleteasca? Doar nu o sa porneasca vre-un razboi in care sora sau matusile mele sau Chad sa pice victime civile colaterale.

- Poate chiar sa-i omoare daca vrea, ridica Enrique din umeri.

-Sper ca nu asta are de gand.

- Nu ai de unde sa stii, Ares e imprevizibil.

-Hm, bine. Spun eu prefacandu-ma nepasatoare.

- Dar tu ce ai face daca ar trebui sa fii pedepsit de mine? il intreba curios pe Enrique, ranjind.

- M-as sinucide, raspunde sec, rotindu-si ochii. Nimic, oricum nimeni nu-ti poate face tie nimic!

-Eu stateam si ascultam discutia.

- Mhm, da, asa, raspunse ranjind.

-Eu as suporta orice pedeapsa atata timp cat pedeapsa nu ar insemna sa te legi de familia mea. Esti zeu, esti atotputernic, deci pedepseste-ma cum vrei vrajindu-ma sau facandu-mi orice dar nu te lega de familia mea. Ii spun eu lui Ares. O idee iti pot da eu. Transforma-ma in sirena cu o vraja care nu o poti face decat tu, leaga-ma la ochi si arunca-ma in Oceanul Infinit, astfel despartindu-ma de familia mea si o sa fie intradevar o pedeapsa mare hinuindu-ma sa ajung iarasi la litoralul Fairytopiei, aici in Metropolis. Eventual poti arunca un blestem asupra mea incat orice as face sa nu mai gasesc niciodata litoralul din Metropolix.

- Nu voi face nimic care te astepti si o sa fie dureros, spune sec, in timp ce Enrique isi invartea ochii iritat.