Academia magica

-Hades? Adica zeul Hades? Pai clar n-au folosit asta ca sa ne incinereze sala. Si nu cred ca putem sa punem noi mana pe el. Deci planul pica. Trebuie sa gasim altceva ca sa oprim acele flacari. Desi...Chiar nu vad ce am putea folosi...

-Mda, exact. Si da planul pica. Dar stiu ce am putea folosi desi e putin periculos. 
-Puterea stelelor e puterea mea. Stelele sunt sori din alte galaxii, desi poate la prima vedere pare ca am o putere slabs, in adancul meu puterea e una imensa. Pot da din puterea mea unora dintre voi doar ca imenditatea puteri primite va poate crew necazuri sau si mai rau va poate ucide.

-Dar nu o puteti folosi cum trebuie decat noaptea.
-Asta asa e. Iar daca ei ataca ziua cum au facut acum, nu ve-ti putea sa le faceti fata.

-Exact si acest lucru e perfect adevarat.

-Trebuie sa punem mana pe acel taciune. E singura noastra sansa.

-Dar Hades e in iad iar noi suntem aici. Nimeni nu a putut cobori acolo cu trupul si sa se si intoarca viu. Deci cum credeti ca ar fi posibil? Mai rational decat asta ar fi sa incercam sa ii facem sa atace noaptea.

-Dar nu o vor face! Pentru ca stiu ca atunci am avea un avantaj. Sunt rai, dar nu prosti. Daca nu putem ajunge noi la Hades, poate reusim sa-l facem pe el sa vina la noi.

-Poate. Dar zeii sunt extrem de greu de invocat si de obicei raspund doar la foarte putine invocari daca au chef.

Toby:

-Daca vreti, il chem eu. La mine sigur va veni.
Eu si ceilalti tresarim si ne uitam la Toby, luand pozitia de lupta. Acesta se uita la noi si-si ridica mainile in semn de pace.
-Usurel, viitori eroi. Nu am venit sa ma lupt. Am vazut focul si am venit, iar atunci v-am auzit vorbind de Hades.

-Multumim. Chiar ne-ar fi de folos daca ar putea veni. Spun eu.

-Stati putin, profa! De ce aveti incredere in cineva ca el?!
-Da! Nici nu stim cine sau ce e! Daca lucreaza cu aia? Nu putem risca!
-Dar daca nu riscati, eroilor, nu ve-ti avea nicio sansa, nu?
Noi ne uitam la el nervosi, stiind ca are dreptate cu acest lucru.

-Nu ca as avea incredere dar trebuie sa riscam si sa fim totusi prudenti. Le raspund eu.

-Bine.
Noi ne dam mai in spate, iar Toby isi lasa mainile pe langa corp dupa care le baga in buzunarul hainei si-si inchide ochii. Toby sopteste ceva intr-o limba necunoscuta, apoi isi deschide ochii si face un pas in spate, iar la scurt timp Hades apare dintr-un nor negru si se intinde. Hades se uita la noi iar când il vede pe Toby, stramba din nas.
-Tu. Ce doresti?
-Nimic batrane. Copiii astia au nevoie de ajutorul tau.
-Si de când faci tu acte de caritate?
Toby doar ridica din umeri si se sprijina de un copac cu spatele. Hades pufaie apoi se uita spre noi toti cu atentie.
-Ce vreti?

-BunaziuaMarite Hades. Eu sunt profesoara lor. Academia noastra a luat foc de la niste pene de pasare phoenix albastru. Nu stim cine a dat foc sau daca a fost doar un accident dar avem nevoie de taciunele dumneavoastra pentru a combate acest foc si sa il stingem. Nu vi-l cerem decat cu imprumut cateva minute.

Hades se uita la flacarile ce inca ardeau nestingherit apoi la Nilyn complet dezinteresat.
-In primul rand. Acele flacari de acolo, nu sunt de la o pasare pheonix. Daca erau, s-ar fi stins pana acum. Sunt flacari pure direct din inima Iadului ce le pot folosi doar eu si inca cineva. Si in al doilea rand, ce motiv am eu sa va ajut? Mie ce-mi iese din toata chestia asta? Adica, eu va dau taciunele! Dar nu va functiona in veci in mainile altora atata timp cat nu aveti niciun fel de legatura de sange cu mine. Deci va e nefolositor! Asa ca! Doamna profesoara! Ce-mi oferi ca sa va ajut? Sufletele elevilor tai?

-Nu nici vorba. Ei sunt prea pretiosi pentru mine. Ti-as oferi sufletul meu dar asta ar insemna sa ai mult timp de asteptat, asta daca nu te deranjeaza saastepti vreo 3000 de ani, desigur. Cel mai bine ar fi sa vin cu trup cu tot in iad si sa te ajut la diverse munci. Asta pe timp de vacante. Sau gasim altceva.

-Chiar crezi ca sunt asa tampit sa iau o zana sa ma bata la cap acolo? Si oricum, are cine sa se ocupe de treburile din Iad. Nu mi-ai fi de niciun folos. In plus, sufletele lor sunt mult mai bune...Suflete tinere si necorupte.
-Bine! Dar daca ne vrei sufletele la toti, ne lasi noua taciunele si-l faci sa functioneze si la noi!
-Nu se poate.
-Ma ocup eu de taciune. N-o functiona la fel de bine ca la tine batrane, dar tot va functiona.
Eu ma uit spre Toby surprinsa apoi la Hades impreuna cu restul colegilor foarte hotarati. Hades se uita la Toby apoi la noi, rânjind multumit.
-Daca sunteti asa hotarati, atunci sa batem palma!
Hades intinde mana spre noi.

Eu eram putin deutata ca nu mai tinusem socoteala tranzactiei cand Toby prelua initiativa. Oare sufletele copiilor le va mai lua sau nu Hades?
-Hei Toby, stii m-am pierdut putin in detalii cu tranzactia. Pana laurma mai ia sau nu Hades sufletele copiilor daca te ocupi tu cu taciunele? intreb eu.

-Da. Altfel nu va lasa taciunele. Copiii ii dau sufletele lor, iar el va lasa taciunele. Adica il lasa la mine pentru ca voi nu il puteti folosi, dar eu da.

-Desi nu prea sunt de acord in principiu, daca alt prey nu accepta, nu avem incotro, nu? 
Dar sa stie Hades ca si eu pot negocia dur. Sufletele a o treime dintre copii. Daca vrea sufletele la toti, sa refaca prin magie universitatea ca inainte de incendiu si sa imi dea informatii despre cealalta Persians care foloseste focul iadului. 
Spun eu sperand ca voi obtine o negociere dura sau poate mai lasa din pret.

Hades se uita la ea apoi pocneste din degete si reface sala ca inainte de incendiu.
-Multumita, doamna profesoara?

-Da dar am nevoie si de informatii despre cealalta persoana ce foloseste focul iadului.

-De ce? La ce crezi ca-ti vor fi de folos?

-Pai din moment ce mi-a distrus scoala si aproape ne-a omorat pe toti, trebuie prins si pus la inchisoare. Ce ar garanta ca nu o va mai face din nou? 
Ah si sa stii ca desi locul meu e langa ingeri dupa ce mor ca orice zana, ce ar garanta ca daca as vrea nu as putea veni pe capul tau? Ce ai zice sa fiu prima zana care vine pe capul tau? Spun eu.

-Ca eu hotarasc cine vine pe capul meu si cine nu. Iar legat de cel care a facut asta, ai rabdare si fi cu ochii-n patru. E mai aproape decat ai crede.