Magie la limita

Ma aflam in Gara Metropolis asteptand spectatorii pentru a face demonstratia unui numar de magie destul de periculos.

Intru in gara si ma asez pe un scaun . O vad pe Sanara :
- Salut , Sanara , ce vrei sa faci ?

Vreau sa fac o magie care sa ma ajute sa pot sustine cu ajutorul trupului greutatea unui tren de marfa.
E vorba despre o potiune cu efecte miraculoase insa de scurta durata. Trebuie sa fiu foarte atenta sa nu gresesc. Din cauza raportului picaturi-durata efect, este destul de periculos. Fiindca trebuie sa calculez dinainte cam cat timp ii ia trenului sa treaca peste peste mine. Magia exact in asta consta spectacolul ca nu stiu dinainte, ci trebuie sa intuiesc mai multi factori. Ca de exemplu numarul de vagoane si viteza cu care trece.
Si nu sunt singura zana care face asa ceva. Si matusa Josephine a facut asta in adolescenta.

Katherine era si ea in gara tarandu-l pe Leloush dupa ea.
- Aminteste-mi de ce suntem aici, isi dadu el ochii peste cap.
- Pentru ca am auzit ca o zana va face un numar de magie periculos, ciripeste ea vesela continuand sa-l tarasca dupa ea. Oh, Sanara.. tu esti zana care va face numarul de magie?

-Da, eu. Spun eu vesela. Dupa ce se strange audienta, ma uit la ceas asteptand sa se faca ora. Cu 3 minute inainte ma duc pe linia pe care urmasa soseasca marfarul.
-Doamnelor si domnilor, acest numar e extrem de periculos, mai periculos decat un sport extrem deoarece aceasta potiune are o durata limitata de cateva secunde in timp ce unui tren ii ia in functie de vagoane si un minut sa treacade un anumit obstacol. o singura picatura in plus sau minus din potiune ori o gresala de o microsecunda sau o clipa de neatentie in executarea numarului, sunt suficiente pentru o tragedie. Spun eu si arat publicului o pipeta cu o potiune galben-aurie. Apoi se auzi in departare claxonunul trenului si incepu sa se auda rotile pe sine cum se apropia. Eu ascult cu atentie si apoi imi torn pe limba cu pipeta 7 picaturi de potiune dupa care ma intind de-a curmezisul pe sine, astfel incat gatul imi era pe una din sine si mijlocul pe cealalta sina.
Aripile imi erau stranse astfel incat rotile trenului nu aveau cum sa treaca peste ele.
Apoi se auzi un claxonat mai lung si se vazu in departare farul aprins al trenului. Se vazu cum se apropia trenul cu viteza.

Katherine se uita curioasa, sprijinindu-se de Leloush care nu era la fel de entuziast ca ea, dar privea de asemenea spectacolul.

Trenul trecu cu viteza peste trupul meu. Dupa ce trecu si rotile ultimului vagon, trupul meu parea intact, dar pentru a mari suspansul, ma prefaceam a fi fara viata.

Katherine isi dadu seama ca se preface, dar n-o dadu de gol.

Dupa cateva minute, ma ridicsi toata lumea incepu sa aplaude.

Katherine aplauda cu zambetul pe buze, iar Leloush se bucura sa o vada asa vesela si aplauda si el.

-Ma bucur ca va placut acest numar al meu. Acum nu plecati. Mai am cativa asi in maneca.

Leloush o strange in brate pe Katherine asteptand sa vada ce le va mai arata Sanara.

-Un alt numar la el de periculos este atingerea firelor de inalta tensiune din reteaua feroviara. Insa eu va voi dovedi ca reusesc sa fac precum pasarile si sa nu ma electrocutez si fara sa ma folosesc de aripi.
Spun eu si apoi sar in sus si ating cu o mana unul din fire dupa care fac un salt demn de circ incat ajung cu ambele picioare ca la circ mergand pe sarma. Pe un singur fir. Dupa care dupa ce merg vreo 10 metri pe sarma, imi dau drumul, ma prind iar la fel doar cu o singura mana si imi dau drumul la mana fix cu o secunda inainte sa ating pamantul cu picioarele.
Apoi dupa aceea fac o plecaciune in fata publicului.

Katherine zambi gingas si aplauda in timp ce frati'su ii saruta gatul parfumat.

-Si acum ultimul numar, cireasa de pe tort, prin propriile mele puteri, voi crea un cub de gheata in care ma voi lasa prizoniera de buna voie si o voi lasa apoi pe asistenta mea, sora mea Katrina, sa il ciopleasca astfel incat va rezulta o statuie a mea din gheata in care eu vi fi prinsa in interiorul ei si care va fi urcata pe un soclu in Piata Garii. Si cu toate ca voi sta ore bune pana cand statuia se va topi, voi iesi teafara si nevatamata.

- Interesant, chitai Katherine.
- Ma bucur ca iti place, iubito, ii sopteste dragastos strangand-o mai tare in brate.

O chem pe Katrina apoi folosindu-mi puterile creez apa care o fac sa stea in forma de paralelipiped apoi folosindu-mi puterea aeruluiracesc aerul din jur incat sa inghet apa. Las apa sa ma acopere pana peste cap, apoi o las sa inghete, eu devenind la propriu un cub de gheata.

Katherine marii ochii privind totul atenta, punandu-si mainile peste bratele lui Leloush.

Katrina incepe sa sculpteze cubul pana el capata forma unei statui a mea. Apo la urma dadu gaurile la nas. La ochi facu doar gheata un pic mai subtire incat sa se distinga ochii si eu sa vad prin gheata iar la gura facu incat sa se vada buzele prin gheata, dar nu elimina de tot gheata.

- Nu-i frumos? chitai ea vesela.
- Ba da, ii raspunde si el la fel de senin sarutandu-i scurt umarul.

Matuile mele erau cele care venira sa ia statuia si o amplasara pe un soclu de piatra din Piata Garii.
In timp ce eram prinsa in gheata, nici macar nu ma puteam misca. Priveam doar traficul.

Katherine priveste interesata "statuia" asteptand ca ceva sa se intample.

Caldura soarelui topea statuia, insa incet incet de tot. Dar eu vrand sa le fac spectatorilor o surpriza de proportii, imi transform trupul in apa care datorita ghetii din jur inghetase si el insa acum se topea. Statuia se topea incetul cu incetul, micsorandu-se ca o lumanare, dar nu dezvalui absolut nimic. Corpul meu se topea o data cu statuia incat ceilalti aveau impresia ca voi dispare undeva in neant, o data ce statuia va fi doar apa.

Katherine isi umfla obrajii fara sa zica nimic facandu-l pe Leloush sa rada.

In curand din statuie nu mai ramasese absolut nimic, fiindca apa care se scursese cand statuia se topi, deja se si evaporase. Acum toti se intrebau unde e Sanara.