La biblioteca

- Bine , atunci sa faceti liniste .
Il lua pe tanc de o ureche si il trase afara .
- Sa nu mai intrii pe aici ! a spus ea .

Dupa ce pleca bibliotecara, ma asez la masa deschizand cartea si apucandu-ma sa o citesc cu interes.

- Ce scrie ? o intreb eu pe Sanara ?
Iau si eu o carte din intamplare de pe masa .

Despre o fantana magica in care poti prevedea viitorul. Se afla in sala tronului a castelului Camelot din Dimensiunea a 3-a. Desi a trecut cateva sute de ani iar castelul respectiv a ajuns ruine, fantana cred ca inca mai poate fi in stare sa functioneze.

- Interesant ! spun eu .
- Ce ar fi sa mergem acolo ?

-Bine, sa mergem. Spun eu apoi o iau de mana pe Nemi si rostesc vraja: Transportium Nextorbitorium trezindu-ne apoi fix in locul pe care il dorisem. Nu chiar in respectivul loc, ci cateva sute de metri mai departe incat acum pentru a ajunge la castel nu mai trebuia decat sa trecem santul cu apa insa podul castelului nu mai exista de cateva decenii bune.

- Ce castel frumos ! spun eu . Cum se numeste aceasta lume ?

-E dimensiunea a 3-a, suntem pe Terra, in Marea Britanie, la 100 km de Stonhage. Acest castel a fost in Evul Mediu castelul Camelot unde era resedinta Regelui Arthur si a celor 12 cavaleri ai mesei rotunde si a a vrajitorului Merlin.

- Parca este format din doua cruci . Are o arhitectura foarte frumoasa !

-mda, intradevar. Arhitectura e deosebit de frumoasa.

- Haide sa intram ! spun eu .
- Poate gasim ceva interesant !

-Desigur. Spun eu bucuroasa si fascinata si intru prima indreptandu-ma catre sala tronului si uitandu-ma atenta pe coridor la orice detaliu.

In mijlocul fiecarei camere era cate o coloana mare :
- Sunt foarte frumoase ! Apartin stilului gotic .

-Intradevar imi plac si mie. Imi place foarte mult stilul gotic. Insa nu as fi vrut sa traiesc in acea perioada. Desi zidul magic fusese creat inca din perioada antichitatii, noi zanele mai patrundeam in dimensiunea a 3-a destul de des si acolo ne stabilisem cartiere generale si puncte strategice pe insulele nelocuite si nedescoperite de oameni. Din cand in cand chiar mai faceam negot cu oamenii. Insa din perioada cand a inceput inchizitia am fost nevoite sa ne ascundem aici in Dimensiunea a 5-a pentru totdeauna iar vizitele in dimensiunea a 3-a sau imputinat considerabil (doar in ocazii de extrema urgenta) insa si atunci avem grija sa nu fim vazute de oameni. Daca pe atunci ne era frica sa nu sfarsim arse pe rug acum ne e frica sa nu sfarsim ca experimente.

- Te inteleg . Ce zici , intram ?
Fac un pas inainte si le astept pe fete .

-Sigur ca intram. Nimerim intr-o sala mare in care avea in picioare doar cei 4 pereti si tavanul prabusit in interior, era plina de caramizi, te impiedicai la tot pasul de ele. Cat despre pereti erau intr-o stare cam jalnica. Ferestrele lipsind fiind doar gauri in pereti.

- Parca ar fi fost un razboi pe aici ! spun eu mirata .
Ma impiedic de un papirus scris in litere chirilice .

Intradevar a fost o lupta pe aici. Insa asta cu mult inainte sa se destrame castelul Camelor. Regele Arthur a luptat impotriva saxonilor.
Insa Camelotul a ajuns ruine fiindca se afla intr-o zona de care nu s-a mai ocupat nimeni secole bune. Ar putea fi restaurat si transformat in obiectiv turistic insa nu inteleg de ce oamenii nu vor asta.