Save me right now!

Intuneric. Nicio imagine redata de retina, nici macar un punct de lumina, nimic, doar negura absoluta. Niciun simt nu functioneaza, niciun cuvant auzit, se simte doar pierdut intr-un abis. In cele din urma incepe sa simta o rafala de vant pe piele, mirosul propriului sange si in cele din urma deschide si ochii, vazand coroanele unor copaci. Se priveste, e legat de scoarta unui copac gros cu niste sarme din argint, Marai gutural, cautand faptasul cu privirea.
- Acum, scumpule, ca te-ai trezit, putem vorbi, aude vocea ragusita si prea bine cunoscuta a lui Rhea.
- Ce naiba?!
- Cum tu ma eviti si nu ai niciodata timp de mine a trebuit sa te oblig. Uite ce e Kol, nu e femeie pe lumea asta care sa te iubeasca mai mult ca mine. Noi doi suntem facuti unul pentru celalt.
Se apropie de el si il saruta usor pe gat. El incearca sa o impinga, dar nu are cum fiindca e legat.

Umblam prin padurea tropicala fara sa am nici un fel de chef,dar trebuia sa ii gasesc pe Rhea si Kol.

- Da-te de pe mine, femeie, esti nebuna. Eu nu te iubesc. Esti infioratoare si esti incapabila sa stii care e adevaratul sens al cuvantului "iubire", isi stramba buzele nemultumit.
Rhea il plezneste dur peste fata, lasandu-i o urma rosie.
- Fie ca-ti place ori nu, vei fi al meu, spune pe o voce veninoasa si-l saruta cu forta pe buze.

Ma plictisisem sa-i tot caut,dar stiam de ce e in stare nebuna aia de Rhea asa ca ii cautam in continuare.

Kol o musca de limba cu coltii sau ascutiti si aceasta se departa, sangerand. Asa ca el avu timp sa incepe sa strige dupa ajutor.

Il aud pe Kol strigand dupa ajutor asa ca ma indrept in directia de unde s-a auzit acel strigat.

Rhea isi sterge sangele apoi ii pune mana la gura ca sa nu mai tipe.

Ajung in locul unde erau Rhea si Kol si ma apropii de Rhea fara ca ea sa-si dea seama

Kol inceteaza sa se mai zbata cand o vede pe Cristina.

Scot din buzunar un obiect vrajit care era foarte greu si ii dau cu el Rheei in cap

Rhea cade la pamant ca un bolovan, iar Kol rasufla usurat.
- Bine ochit...

-Acum sa te scot de aici pana ce nu se trezeste,spun facand o vraja si toate acele sarme rupandu-se

- Am crezut ca o sa mooor, se plange el ridicandu-se si clatinandu-se usor.

-Hai nu te mai vaita atat ca inca nici nu a apucat sa-ti faca nimic

- Nu a fost chiar "nimic" , se incrunta nemultumit.

-O haide da ce ti-a facut?

- M-a sarutat, spune de-a dreptul dezgustat.

-Nasol si sunt cred ca nu ti-a placut

- Preferam sa ma sarut c-o broasca!

-Bine acum hai sa plecam de aici pana nu se trezeste Rhea

- Bine, sa plecam, aproba el imediat. Dar unde mergem?

-Ei bine nu stiu ce faci tu,dar eu ma duc acasa pentru ca trebuie sa ma schimb de hainele astea

- Ahm, bine, te duc acolo, murmura si aparu cu ea in camera ei.

-Sper sa nu ma trezesc cu o nebuna care vrea sa se razbune pe mine,spun eu asezandu-ma pe marginea patului si incepand sa ma descalt

- Mhm, sa speram ca nu, ingana el privind-o inocent.