O noua casa?

Ma plimbam pe cararea care parea sa se intinda la infinit. Deasupra mea, luna argintie stralucea puternic, imbracand padurea in cel mai pur argintiu. Deci acesta este faimosul taram al vampirilor... Nu mi se parea chiar atat de impresionant si nu am intalnit inca pe nimeni. Desigur, nici faptul ca ma ascundeam in padure nu ajuta.
 Am tras puternic aer in piept, desi nu aveam nevoie. Un alt avantaj al "conditiei" mele. Continuam sa ma plimb, fara nicio intentie de a ma intoarce la civilizatie.

Ma plimbam pe taramul vampirilor insa aici preferam sa zbor avand dimensiuni normale desi acest lucru avea avantajele si dezavantajele lui. Zburam peste padurile acestui taram cu luminitele de la aripi aprinse fiind noapte. Cei care erau de jos eu fiind prea sus nu imi puteau vedea decat luminitele de la aripi si puteam fi confundata usor cu un avion ce tranzita acel taram.

Din instinct am privit din nou spre cer si am zarit mai multe lumini ciudate. Nu era nicio stea pe cer si de la acea distanta nu imi puteam da seama exact ce e. Dar am simtit mirosul sangelui, nu unul uman, ci putin mai dulce, ceva ce nu am mai vazut pana acum.

Incetinesc viteza de zbor si micsorez altitudinea. Acum nu mai zburam la mii de metri ci doar la cateva sute de metri altitudine, survoland o arie mai restransa si cu o viteza de doar 200 km/h fata de 800 km/h cat aveam pana mai adineauri.

Am continuat sa urmresc obiectul cu privirea si am observat ca se apropie de pamant. Am reusit sa disting un contur de aripi si o silueta subtire. Ma bucuram ca am vederea de vampir. Ma gandeam sa fac ceva sa ma observe dar nu stiam ce.

Ma apropii si mai mult de pamant insa cand aterizez intr-un sfarsit, aterizasem la mare distanta de ea fara sa o fi bagat in seama. La vreo 10 km distanta, undeva in mijlocul unei paduri dese. Luminile de la aripi imi ramasesera aprinse insa dar probabil datorita desimii padurii lumina nu batea prea departe.

Stateam intr-un copac, uitandu-ma din cand in cand in jos. Aveam o rana serioasa la mana, din care curgea sange, dar un sange mai ciudat, o combinatie dintre rosu si negru. Stiam ca sunt pe taramul vampirilor, da nu imi era frica. Ce se poate intampla ? In cel mai rau caz, o lupta contra unui vampir.

Langa locul care am aterizat putea vedea o fata in copac insa daca ma inaltam un pic in zbor puteam vedea o alta fata la 10 km departare de mine. O asteptam insa si pe ccealalta fata sa putem sta de vorba.

Am simtit noul miros de sange si am alergat intr-ascolo. Venea dintr-un copac inalt. Nu o sa imi pierd controlul! Trebuie sa o ajut. M-am catarat repede si m-am apropiat.

Eu zbor repede in copac la acea fata sa o previn de aparita vampireasca.
-Hei, ai nevoie de ajutor? Apropo vezi ca rana ta incepe sa atraga vampirii.

- Hei! Si nu, n-am nevoie de ajutor. Stiam deja, nu-mi fac griji.

-Eu sper sa nu sfarsesti prin a ramane de tot fara sange.

- Sunt diferita. Ranile mele se vindeca repede. Aceasta rana unui om sau unei alte creaturi iar lua o luna sa se vindece. Mie imi ia cam 2 zile. Intelegi ?

-Da, inteleg, dar vampirii pot avea tendinta sa tabare pe tine sa isi ia fiecare cate o gustare si astfel tu sa ramai de tot fara sange. Poate unui singur vampir ii faci fata dar ce te faci daca te trezesti cu 20 simultan care vrea fiecare cate 1 litru de sange de la tine? De unde atata sange pentru toti?

-Ar trebui sa fiu jignita de discutia asta? intreb eu rasarind dintre crengi. Sau persoanele de fata se exclud?

-Persoanele de fata se exclud. Spun eu, vazand-o pe vampirita si nedorind sa o supar si sa ma pun cu ea.

- Da, sa zicem. Spune uitandu-se la vampirita si apoi la cer.
" Pfff, urasc lumea asta. Unde este Tokyo ? Nu mai stiu sa ma intorc... " spuse in gand.

-Tokyo e in lumea oamenilor. Aici deja te afli in Dimensiunea Magica. Probabil ai pasit intr-un asa numit Inel al Zanelor. Un portal magic ce te-a adus aici. Si eu care credeam ca esti o vrajitoare nascuta aici. Sa vii in Dimensiunea Magica e usor. Sa te intorci in lumea oamenilor e mai greu.

- Hmm... citesti ganduri, sa inteleg ?
Se aseza mai comod pe creanga acelui copac.
- Nu, nu sunt vrajitoare nascuta aici. La naiba, trebuie sa traiesc in lumea asta o vreme...

-Da, sunt una din putinele zane ce pot face acest lucru. Dar crede-ma nu am avut o intentie serioasa iti invadez intimitatea gandurilor. Pur si simplu cateodata imi vin gandurile altora accidental. Iar eu aud gandurile ca si cum ai vorbi si daca nu sunt atenta la buzele tale cum nu am fost acum, as putea jura ca chiar vorbisi cu mine.

- Si mie mi se mai intampla, uneori, sa citesc ganduri accidental.

O zana blonda imbracata intr-o rochie pastel frumoasa si eleganta, http://www.viitoaremireasa.ro/images/galerii/large/252/Rochii-de-seara-pastel-11
venea catre noi. Era chiar matusa mea Josephine si incepu sa cante cu vocea ei suava si nepamanteasca o melodie:
Esti o vrajitoare ce ai iesit din mare
Ai trecut fugara
Ca un miez de vara
Te-ai ascuns sub soare
Nestiind ca exist
Haide in lumea mea
Am trimis in lumea mare
Sol de pace
Ca sa te gaseasca
Sa te-aduca incoace
De-as avea palate si averi o mie
Peste toate astea
Toate ti le-as darui
numai eu si vantul
ocolim pamantul
te-am zarit prin codri si paduri
esti o vrajitoare
pasare si floare
haide in lumea meaaaa.

-Ei bine, eu sunt Josephine. Stiu, aceasta melodie se potriveste perfect. Eu am creat situatia care te-a facut sa ajungi in aceasta lume magica. Adevarul e ca am ceva foarte important sa iti spun. Ceva ce s-a petrecut cu mult mult timp in urma. Acum mii de ani.

- Mie ? intreb eu uimita de situatie.

-Da, tie. Ei bine acum iti voi spune ce am de spus: Cu mult timp inainte, inainte ca piramidele din Egipt sa existe, oamenii si zanele precum si animalele mitologice traiau in pace in aceeasi dimensiune. Desigur pe atunci era ceva obisnuit sa te intalnesti cu un urias pe strada si el sa te trateze ca pe un prieten sau sa vezi fetite de urias jucandu-se cu fetite de oameni tratandu-le ca pe niste papusi dar intr-un mod prietenesc. Desigur era ceva firesc ca printii si printesele acelor vremuri sa aibe o nasa zana. Se poate ca uriasii sa fi ajutat la contruirea piramidelor. Dar odata cu trecerea timpului, o data cu inrautatirea sufletului oamenilor si caderea lor mai mult si mai mult in pacat, lumea devenise periculoasa pentru noi si incepusem sa fim vanate si tratate ca niste simple animale fara minte de catre oameni care se credeau superiori. Au inceput sa pescuiasca de fapt mai corect ar fi cuvantul bracona, sirenele incercand sa faca profit pe spinarea lor si desigur si pe a zanelor pe care le vanau ca pe simple insecte. Unele zane Copii le inchideau si le intemnitau pe viata in borcane ca pe niste licurici. Le foloseau pe zane la felinarele lor. Astfel ca zanele care in mod normal pot trai 3000 de ani avand o rezistenta demna de Superman, mureau doar in cateva zile de la cpaturare, din cauza lipsei de apa in acele felinare in care erau intemnitate si nimeni nu se obosea sa le dea mancare si apa.
Drept urmare Regina zanelor de atunci a decis sa faca un voal magic care sa separe oamenii de dimensiunea magica. Dar nu a facut asta singura ci cu ajutorul unei vrajitoare de atunci.
Doar descendentele lor in linie directa pot proteja voalul magic. Nepoata mea Sanara, este descendenta pe linie directa a zanei si a cunoscut pe una dintre descendentele directe ale vrajitoarei dar ei bine vrajitoarea a avut 2 fiice astfel ca arborele genealogic se intinde pe 2 linii principale directe. Astfel ca in timp ce una din fiicele vrajitoarei de atunci a ales sa ramana de partea aceasta a dimensiunii magice cealalta a ales sa traiasca pe Pamant. Ei bine si drpet urmare, vreau sa te anunt cu mare bucurie ca si tu esti una dintre mostenitoarele pe linie directa a celei ce a contribuit la crearea Valului Magic si ai puterea de a il stapani.

M-am uitat ciudat si am incercat sa inteleg tot ce a zis.
" Mostenitoare ? Dar eu n-am avut o sora, ci un frate... Nu inteleg. E adevarat ca el a ales sa traiasca aici si m-a adus si pe mine in perioada cand era posedat, dar...