Fantoma pierduta

Primisem un mesaj de la cineva care ma chema in Taramul Fantomelor. Cand am ajuns acolo am vazut o fantoma a unei fetite de 5 ani.
- Te rog, spuse ea, ajuta-ma! Vreau sa ajung acolo, cu parintii mei. Arata spre cer.
- Cum pot sa te ajut eu?

Apar si eu ca de nicaieri, inzbor. Printr-un vortex.
-Cred ca se refera ca vrea sa ajunga in Rai alaturi de parinti. Nu stiu ce a facut de a ajuns aici in Helheim. Dar in mod logic la varsta de 5 ani nuai pacate. Bine cu exceptia cazului incare faci vreunpacat de neiertat cumar fi crima sau sinucidere ceea ce nu cred ca a facut. Exista insa posibilitatea ca parintii sa nu o fi botezat vrand ca easa isi aleaga singura religia si murind nebotezata, sa ajunga aici. Sau ar mai fi cateva cazuri. Dar nu le stiu pe toate insa eu nu pot ajuta dar o prietena a mea care e inger se pricepe mai bine si stie mai multe si poate ajuta.

- Am ajuns aici pentru ca nu am fost botezata din cauza ca parintii mei erau mereul plecati. ei au murit cand aveam 4 ani. Am murit de frig, la 5 ani pentru ca nu mai aveam rude si unde sta.
- Si cum te pot ajuta eu? Ridic o spranceana.

-Si eu ma intreb oare cum o putem ajuta pe fantoma.

- Tu cine esti? intreba fantoma uitandu-se la Sanara. Nu te-am chemat si pe tine.

-Eu sunt Sanara. Ii raspund eu.

- Este o.. prietena de a mea. ii spun sec fantomei.
- Daca ai incredere in ea atunci poate sa ramana. fantoma isi intoarce privirea spre mine.
- Am. raspund la fel de sec.

-Chiar vreau sa ajut Totusi trebuie sa studiez serios sa vad daca pot face ceva.

- Sa studiezi? Haide, Sanara, sti ca nu este stilul meu! Actionam din impuls, vedem ce rezulta. Simplu, nu? spun, uitandu-ma cand la ea cand la fantoma.

-Pai uite cum sta treaba. Una dintre noi doua trebuie sa mearga in lumea oamenilor si sa ia apadin raul iordan si sa o sfinteasca pe la 7 manastiri. Eu am darul zborului rapid dorita aripilor mele asa ca vom merge amandoua eu o sa zbor pana la iordan sa aduc apa, iar tu pe matura va trebui sazbori la cele 7 manastiri fiindca o zana nu prea poate sa intre in biserici desi fata de demoni se poate apropia sau sa se inchine ori sa asculte slujba din curtea bisericii. Dar o zana o data intrata in biserica, isi pierde puterile si devine om. In plus tu, fiind vrajitoare cunosti mai bine tainele rajitoriei despre botez postmortem pentru fantome. Altfel fantomna noastra e in pericol sa devina strigoi. Si apoi nu mai e cale de intoarcere decat sa o ucizi prin tarus in inima si arderea osemintelor ceea ce nu e de dorit.

- Eu.. eu nu pot intra in biserici. Ma uit in jos.

-Eu credeam ca doar demonii nu pot intra in biserici. Nu credeam ca vrajitoarele nu pot. Ma gandeam la vrajitoarele din lumea oamenilor, n-aunici o problema in a intra in biserici si mai mult de atat, cu dovada de multa nesimtire fac vraji chiar si in biserici.

- Eu sunt blestemata, am o parte din mine care este demon, deci rezulta ca nu am voie sa intru in locuri sfinte. As fi arsa, cu toate ca mi-as putea reveni.

-Atunci va trebui sa apelezi la o cunostinta de-a ta care e vrajitoare.

- Nu cunosc vrajitoare. Nu am pe nimeni aici, inafara de tine.

-Atunci ma voi sacrifica eu, dar ce se intampla daca tocmai din cauza mea va esua efectul sau daca o sa am vreo mica criza in biserica Desi nusunt demon, sunt jumate iela, sau daca o sa isi deaseama popa cine sunt si osa incerce saimi vina de hac?

- Eu nu stiu ce sa zic. Scot telefonul, cautand un numar. Stai sa incerc ceva. Spun, punandu-mi telefonul la ureche.

-Bine, astept. Spun eu.

Dupa o conversatie la telefon il bag in buzunar si ma uit la Sanara zambind.
- Am rezolvat, merge un om pe care il cunosc de cand traiam pe Terra. El a incercat sa am ajute sa aflu mai multe despre parintii mei, e printre singurii care imi stiu secretul.

-Ok, multumesc Mio. Spun eu.

- Tot va trebui sa mergem pe Terra, el nu are posibilitatea sa ajunga aici iar eu sunt prea slabita sa deschid un portal in acest moment.

-Pai sa ajungem pe Terra imi va fi usor. Cunosc eu un portal spre Terra deschis non stop de fapt cunsoc o multime de astfel de portaluri. Iar din punctul meu de vedere, distanta, nu e o problema. Indiferent unde se deschide aici in Fairytopia si cat de departe de destinatia noastra e celalat capat al vortexului. Totusi nusunt atat de buna la tinut mana strans pe incheietura ta, sau sa te tin pe spate in cadrul unui vortex. Portalurile au mereu turbulente sau cel putin asa mi se pare mie. Deci sper ca vei accepta o doza de potiune de micsorare ca sa te bag in buzunarul cu fermoar a unei fuste.
Ah da, si daca tot n-ai incedere in potiuni inca, ar mai fi o varianta. Voi fi eu cea micsorata.
Intr-un astfel de portal pe care eu il cunosc este exclusa sarirea in el pe rand, sau teleportarea prin el.

- Ma micsorez eu. Am mai multa neincredere in portaluri decat in potiuni.

-Bine atunci. Fac o vraja mica si fusta mea se schimba intr-o fusta cu buzunar cu fermoar. Deschid apoi buzunarul fustei. O astept apoi pe Mio sa se micsoreze.

Fac o vraja si ajung la marimea degetului mic. Ma uit la Sanara, care era un urias pentru mine acum, si astept sa ma ridice.