Fantoma pierduta

O apuc pe Mio cu 2 degete si o ridic pana la nivelul ochilor mei. ii zambesc apoi o cobor i buzunarsi inchid buzunarul fustei, lasand-o pe Mio in intuneric. Apoi alerg imi intind aripile si decolez. Zgomotul facut de aripile mele, daca pentru cineva de dimensiune normala era imperceptibil, pentru Mio acum se putea auzi ca un bazait de tantar confudabil cu bazaitul unui motor. Asta si din cauza faptului ca aripile mele se miscau acum cu peste 1000 batai pe secunda pentru a intra in hiper timp, o data cu boom-ul sonic.

Raman linistita in buzunar, asteptand sa " decolam ".

In cateva secunde ma inalt in aer in linie oblica apoi zbor in linie dreapta.

Sunt aruncata in partea cealalta a buzunarului, dupa care totul e iar linistit.
- Esti in zbor acum, nu?

-Da. Ii spun eu. prind apoi viteza mai mare. Datorita curentilor de aer, fusta mea era suflata de vant Pentru mio eram sigura ca ar parea turbulente. Si ca o sa aiba parte de ele tot drumul. Intru apoi intr-un portal ce apar inaintea mea si vreme de 10 minute tot ceea ce vedeam era un tunel spiralat multicolor.

Raman tăcută acolo, ignorând faptul ca sunt aruncată de colo-colo.