O dimineata amuzanta

Sanara:

Eram in livingul palatului meu impreunacu matusile. luasem cu cateva minute inainte o gura de potiunea micsorarii iar acum eram mica stand pe platoul de fructe de pe masa de sticla. Stateam asezata pe un bob de stugure ce il foloseam pe post de scaun. Ma uitam in sus la fetele zambitoare ale surorii mele si matusilor mele. Usa camerei se deschisera intrand o zana.
Cand se apropiase, eu arunc cu toata forta unul dintre boabele de struguri spre ea care le saluta pe matusile mele nimerind la fix bobul de strugure in gura ei in timp ce ea deschise gura ca sa le salute.
Apoi chicotesc amuzata si o salut pe zana.

Chiar cand vru sa salute se trezi cu strugurele in gura. Dupa ce inghiti rase si ea.
-Buna dimineata, Sanara. ce mai faci?

-Neata! Cum am liber azi de la treburile regale ne având nimic pe agenda regală, m-am decis sa ma distrez. Răspund eu.

-Ai vrea sa mergem intr-un parc de distractii impreuna?

ooc: uhh..scuze daca nu exista in lumea magica asa ceva,nu am stiut sigur

Ooc: Ba există si in lumea magică parc de distracții. Așa gândesc eu.

Bic:

-Sigur ca vreau. Dar acum sunt sub influența poțiunii de micșorare si nu voi putea sa țin pasul cu tine. Deci va trebui sa stau pe spatele tau când zbori. Data viitoare putem face cu schimbul. Spun eu, râzând.

-Perfect. Atunci urca-te pe umarul meu si sa mergem. Vrei sa luam si vata de zahar cand ajungem?

-De fapt ce ar fi sa stau pe spatele tau, intre aripile tale, Ioana in timp ce zbori? te-ar deranja?

-Hm sigur ca vreau si vata de zahar cand vom ajunge. De fpat cred ca ar fi suficienta sa iei doar una. O sa apuc sa mananc si eu ceva dar cred ca voi ramane lipita si incurcata de ea pana o vei termina de mancat. Spun eu razand.

- Hahhaa, rase si Ioana auzind-o. Sigur, stai unde vrei tu. Anunta-ma cand te-ai asezat bine ca sa pornesc in zbor.

Ma așezasem bine pe spatele ei intre aripi si tinandu-ma bine de bluza ei.
-Gata. M-am așezat bine. Spun eu.

Super! Atunci putem sa pornim.
Acum ca ma asigurasem ca ea era asezata foarte bine pe spatele meu, imi luasem zborul, setul meu de aripi batand constant si ritmic si incepusem sa zburam impreuna, defapt ea agatata de mine si eu zburam, ea fiind un calator. Era placut sa zbori si sa ai si cu cine sa vorbesti, trecea timpul mai repede.
Abia astept sa ajungem, sunt foarte entuziasmata, ii spun vesele chichotind.

-Si eu sunt enzamata. E placut pentru mine sa zbor pe spatele altei zane. Nu am mai facut asta de multi ani. Foloseam potiunea de micsorare si zburam pe spatele matusilor inainte sa am eu aripi. De la16 ani cand am obtinut aripile si dreptul de zbor am zburat mereu singura pe propriile aripi.

-Fiindca tatal meu a fost om. A fost shaman indian. Zanele care au tati umani nu toate dar o parte au ghinionul sa aiba o anumita gena mai lenta. De exemplu sora mea care e cu 4 ani mai mare ca mine, nu a avut aceasta problema.