A goddess block in the mirror

Altceva sa vedem cum intri domnule fulger prin usa asta groasa cu hieroglife in sala cristalelor. Asta daca o fi sala cristalelor si nu am gresit pestera. 
De aici ar trebui gasit un cristal numit Celsilite. E o piatra cu mijlocul paralelipipedic si colturile piramidale si e de culoarea albastru deschid ca cerul senin. Dar success sa il gasim printr-o mie de cristale din peretii salii si sa il scoatem fara a destabilization peretii.

Eu trimit un fulger ce face o gaura prin perete dupa care intru in incaperea cu cristale si ma uit in jur dupa cel care ne trebuie.
-Il vezi pe undeva?

Ma uitam atenta si nu vedeam. 
-Hm poate ar trebui sa misti oglinda de jur imprejur. Spun eu.

Eu incep sa misc oglinda in toate directile.

-Am vazut. Stai intoarce inapoi un pic la dreapta. Ii spun eu apoi incetez lumina mea putrnica lasand doar un fascicul slab concentrat pe acel cristal.

-Perfect!
Eu ma duc in dreptul cristalului si folosesc fulgerul sa-l scot de acolo, fara sa-l zgarii macar, dupa care plec de acolo.
-Ce mai urmeaza?

-Acum trebuie sa mergem la Pestera Reflectiei care e in apropiere de Varful Oracolului si va rebui sa trecem printr-o poarta de foc ca sa gasm cristalul. Poate ca pentru tine focul nu va fi un pericol dar pentru mine s-ar putea.

-Nu e niciun pericol cat esti cu mine. Dar daca nu ma crezi, te las aici ca sa nu patesti nimic. Si poate imi amintesc sa vin inapoi dupa tine.

-Ba te cred. Ii spun eu. Dar la replica lui ma bufnise rasul. 

-Si crezi ca Hades va incerca cumva sa ne opreasca din gasirea cristalelor?

-Nu stiu. Tot ce e posibil. Dar daca o face, esti pe cont propriu! Io nu ma bat cu ala!
Eu ma transform in fulger si pornesc cu viteza catre urmatoarea locatie.

-Si cum crezi ca eu as putea sa ma bat cu el cand sunt prinsa intr-o oglinda?

-Nu stiu! Treaba ta! Poate asa te inveti minte sa nu mai fi asa aeriana si sa ii cazi mereu in capcane.

-Sincer nici nu l-am vazut azi pe Hades. Oglinda asta e a mea personala cadou de la Afrodita. Doar ca azi cand ma plimbam uitasem sa ma rujez. Am scos oglinda din poseta si apoi un fum negru venit de nicaieri ma inconjoara apoi ma trezesc aici.

-Femeile...Atat de obsedate de cum arata...Numai ea nu e asa.

Despre care ea vorbesti? Il intreb.

-Cea mai frumoasa si minunata zeita din cate exista.

Cum si Afrodita e maniaca dupa aspect cred ca vorbesti de Athena cea baietoasa preocupata de vanatoare, sport si alte lucruri mai barbatesti, nu?

-Athena...Pana si numele ei e perfect~ Dar ea nu se va uita niciodata in felul asta la mine...Niciodata.

-Facem un targ. Ma ajuti cu Hermes dupa ce ma scoti de aici si apoi te ajut cu Athena?

-Si de ce as avea incredere in tine? Sau de ce ai avea tu incredere in mine?

-Pentru ca noi zeii suntem fiinte de incredere si cinstite nu suntem oameni. Bine, doar cu exceptia lui Hades. Oricum padure fara uscaturi nu exista nicaieri.

-Si ce te face sa crezi ca nu sunt si eu o uscaciune? Ehhh...Hai sa lasam asta. O sa te ajut cu ametitul ala.

Fiindca stiu pur si simplu. Instinct de zeita as spune. Nu pot spune mai multe. Si mersi.

-Ok! O sa luam o pauza.
Ma opresc in aer apoi aterizez si ma asez pe iarba, ghemuindu-ma ca un motan.

-Te deranjeaza ceva Zora? il intreb eu.