Difficult love

First topic message reminder :

In timp ce stateam si luam ceaiul impreuna cu sora mea si matusile mele in foisorul din Gradinile Suspendate ale palatului, discutam cumatusile mele. Ele imi spuneau ca ar trebui sa ma marit cu un print si ca sunt destui printi din care sa aleg si ca Jiulius pe care eu pusesem ochii deja ar fi promis unei fete si fata respectiva ar fi promisa lui.
Eu in sinea mea inca ma gandeam ca dragostea adevarata ar purtea invinge si speram ca voi putea fi cu Jiulius.

-Auzi? Nu crezi ca visezi prea mult la ce nu trebuie?

-Poate da, poate nu. Ii raspund eu zambindu-i.
-Te rog doar 3 ore cu mine, si apoi esti libera. Spuse Kazro. Alesese 3 deoarece era o cifra magica.

-...Fie! Trei ore! Dar dupa, nu ma mai deranjezi niciodata! Clar?

-Bine, promit. Spuse Kazro cu degetele incrucisate la spate.

-Mda...Si eu sunt fraiera sa cred in promisiunea unui demon. Ma rog...Hai sa terminam repede cu toate astea!
Himiko se uita in jur apoi merge si se aseaza pe canapea, punandu-si picior peste picior si tinandu-si bratele incruciseate la piept.

Kazro se duce la biblioteca si scoase dintr-unul din rafturile ei, o sticla de sampanie si 2 pahare. Si de la bucatarie aduse 2 prajituri de ciocolata din care una avea niste petale de trandafir din martipan roz asezate in forma de inimioara.

Himiko se uita la prajituri si sampanie apoi la el.
-Nu mananc asa ceva.

-Dar ce preferi? O intreba Kazro

-O salata de fructe.

-Atunci asta iti voi aduce. Spuse Kazro care merse in bucatarie si scoase niste fructe incepand sa prepare o salata de fructe.

Cat el era ocupat cu salata, Himiko se ridica si iese in mare liniste din casa, luând-o apoi la fuga cat mai departe.

Cand Kazro se intoarse si-a dat seama ca fusese pacalit.

Himiko fuge cat poate de repede si nu se opreste decat in clipa in care se vede la distanta sigura ca sa-si traga suflarea.

Kazro se gandi ca poate o va mai intalni si altadata si poate va veni curand acea ocazie.

Himiko mai sta putin sa se odihneasca apoi porneste spre casa.

Sanara:

Chiar daca era seara si inca nu se incheiase ziua, deja ma gandeam la Jiulius.