Stancile Galbene

First topic message reminder :

Locul este numit asa fiindca aceste stanci ascund importante resurse de aur dandu-le culoarea galbena.

Incep sa chicotesc si ne continuam drumul. Dam de o alta galerie, unde peretii pareau mai stralucitori.
-Cred am gasit cristale.

-Intradevar asa se pare. Dar cred ca sunt incastrate in pereti si probabil asa si trebuie sa ramana.

-Asa ma gandeam si eu. Dar mai vad ceva. Nu spuneai ca aici se gaseste si aur?
Si incep sa pipai un perete.

-Asta asa e. Foarte mult aur. Numai ca deja antenele mele mai detecteaza ceva. Pirita magica. Seamana cu aurul, dar o data atinsa, consistenta ei devine gelatinoasa pentru cateva secunde, apoi te inghite si se transforma inapoi de consistenta aurului. Ei bine doar o vraja secreta te poate scapa apoi din pirita magica. Si stiu asta de la sora mea. a a facut o data un experiment. A falsificat o moneda de 1 kwan si a intrat in ea. Sora mea era ascunsa ca chip revers pe moneda. Moneda de 1 kan circula cel mai usor. Si astfel a urmarit traseul monedei care a facut inconjurul Fairytopiei. Ei bine moneda de 1 kwan s-a aflat ca mai ales datorita zanelor care zboara foarte mult, ajunge sa se apropie de viteza luminii. A facut acelasi experiment si cu o bancnota de 10 000 kwan. insa aceasta s-a aflat ca are o viteza mai mica decat melcul.
Trebuie sa fim atente ce aur atingem.

-Mersi ca mi-ai spus. Totusi acest perete contine doar cristale, ca si cel dinainte.
Merg mai departe intr-un labirint unde lumina reusea sa patrunda. Dar, stai imi zic. Era doar culoarea aurului care stralucea asa, desi parea sa patrunda si putina lumina, undeva de afara.
Am incercat o vraja sa vad daca aurul era autentic si astept sa vad ce va intampla.

Raza vrajii fusese reflectata de bucata de aur pe care o lovise si tot asa din perete in perete pana cnad ajunse la o bucatade aur care inghitise raza vraji. -Totusi nu am fst atenta bine la orele matusii. Stiu ca persoanele pot fi inghitite de pirita magica dar vrajile cum trebuie sa reactioneze laaur sio la pirita magica? la fel ca la persoane sau invers fata de persoane? Adica raza vraji trebuie sa fie rspinsa de aurul autentic? Dar logica imi spune ca cam asa ar trebui fiindca matusa mi-a spus ca singurul lucru ce nu poate fi vrajit e aurul.

-Crezi ca e aur adevarat?
O bucata mititica statea acum in mainile mele si o intorc pe toate partile curioasa.
Ma gandeam ca pana la urma gasisem aur adevar cand aud un zgomot infundat. Ceva parea sa pice din tavan. Pietris dupa ce cade pe mine, facandu-ma sa tusesc.

-Eu cred ca pe ce ai pus mana e aur adevarat. Dar totusi nucred ca e vreo capcana adica ceva genu daca pui mana pe aur cade tavanul peste tine. Aminteste-ti cat de mici suntem. ladimensiunea asta, pietricele mici cat unghia noua ni se par blovani. Sigur, cineva a trecut cu o caruta si a declansat mici vibratii care noua ni se par cutremure si care a declansat aceste caderi de pietricele.

-Ai dreptate. Dar ma gandeam ca poate zanele au pus si cevavraji de protectie, ca sa fereasca acest loc de hoti. Fiind renumit pentru aurul ce il adaposteste, nu multi ar da inapoi, odata ce ar auzi de staci.
Cred am vazut cum stau lucrurile aici.

-Intradevar. Dar cine crezi ca s-ar mai putea micsora sa intre aici in afara de zane? Si zanele nu fura. Daca cineva vrea sa fure, fura stancile cu totul la fel cum fac hotii cu seifurile in lumea incuiatilor. Deci aici vrajile de protectie sunt pe exterior. Una din vraji este ca nici macar un urias nu va pute clinti vreo stanca. Tuturor li se vor parea lipite cu cel mai puternic superglue.

-Ma gandeam la vrajitori. Doar ei mai pot folosi vraji sa se micsoreze.
Dar desigur, depinde si cat tine vraja si incep sa rad imaginandu-mi un vrajitor prins sub stanci.

-Aici ai dreptate In privinta vrajitorilor avem ceva capcane. Ii lasam sa fure dar aurul atins de mana vrajitoreasca lacoma, se transforma in frunze de toamna.

-Lacomia atrage ghinionul. Oare ce crezi ca vom gasi pe aici in afara de cristale si aur?
Pitici? Adica vin sa sape, pentru apoi vinde aurul?
Sau exista un contract intre pitici si zane?

-Piticii mineri. Exista contract, da. Ei vin, sapa, duc aurul la turnatorie, unde este transformat in monede.Si asta e slujba lor. Aurul mai departe de la turnatorie merge la imprimerie unde este imprimat cu diverse valori si apoi trimis la banca. Si asa apar monezile de aur.
Tot de la turnatorie aurul mai poate lua calea bijuteriilor. Piticii mineri isi primesc salariu pe munca lor. Doar ca spre deosebire de incuiati, piticii nu ies niciodata la pensie.

-Cat de ciudat, da e alegerea lor. Poate dam peste chiar acum si zburam in alt coridor.
Deoadata se aude o lovitura de ciocan.
-Asta trebuie sa fie piticul nostru, ridic din sprancene.

-Apropo si ei nu stiu pe unde intra, au galelriile lor secrte pe unde intra fara sa fie nevoie sa se micoreze. Iar la cat suntem noi acum de mici, sunt sigura ca piticul nici nu ne va observa.

-Ce noroc pentru ei sa ramana asa cum sunt. Par absorbiti de munca lor.

-Intradevar. Apropo in legatura cu cristalele imi amintesc ca am fost inchisa de 3 ori intr-un cristal pana acum. Totusi mi s-a parut frumos, mai ales ca nu a fost in scop de pedeapsa ci in scop de experimente.

-Serios? Si cum au decurs experimentele?
Doi pitici trec pe langa noi incarcati. Ma duc la unul din ei, ii fac cu mana, dar nimic.
Apoi incerc sa-l trag de o ureche pana ma baga in seama.

-Da, serios. Au decurs bine. Prima data dupa ce m-a inchis matusa intr-un crital l-a pus undeva in biblioteca pentru un anumit timp. A vrut sa vada daca cristalul lasaceva repercursiuni asupra mea. Din fericire nu a lasat dar acolo incristal am migrat intr-o alta dimensiune, fiind un cristal magic, special facut pentru calatoritul intre dimensiuni.
A 2-a oara m-a inchis intr-un cristalit, un cristal agc emitator de lumina pe timpul noptii care i l-adat unei prietene sa il poarte la gat la o petecere, desigur fara ca ea sa stie ca eu sunt prinsa inauntru. Si ei bine, nu am orbit, in ciuda luminii puternice. Eram ca intr-o camera in care peretii emiteau lumina care era puternica spre exterior dar slaba ca lumina lanternei spre interior. De aceea nu am orbit. A 3-a oara,m-au inchis in cristal ca sa studieze efectele unui cristal pendul in timp ce o persoana era inchisa in pendul. Au constatat ca asta nu afecteaza in nici un fel predictiile alfabetuluiala special dincadrul sedintelor de spiritism. Mereu ii uit numele. Si au mai constatat ca nu e de nici un folos o persoana inchisa intr-un pendul de spiritism.

-Asta e bine, dar si periculos.
Ma intreb cum ar reactiona safirul meu.

-Pai cine nu risca nu castiga, nu-i asa? Hai, micsoreaza-ma si inchide-ma in safirul tau, sa vedem ce se va intampla apoi. Stii sunt o zana aventuriera si imi plac foarte mult experimentele.

-Okay, doar sper ca safirul sa se comporte frumos cu tine.
O micsorez pana incape in safir, apoi o transport inantru.

Cand Arya aruncase vraja de micsorare pe mine observ cum lumea incepe sa creasca din ce in ce mai mare si cum Arya creste in naltime devenind o uriasa. In curand observ ca eram mica cat tocul ei de la pantof si inca in scadere. Iar cand scaderea s-a oprit eram atat de mica incat as fi putut calari un gandac pe post de cal. Urma un flash orbitor de lumina ce ma forta sa inchid ochii si cand deschid din nou ochii eram in interiorul safirului de la gatul lui Arya.
O data ce sunt inchisa inauntru, vad o lume uriasa, colorata in albastru.
-Oau! Ce frumos arata lumea din aceasta perspectiva. Apropo banuiesc ca eu pot vedea in exterior dar daca cineva s-ar uita la safirul tau chiar si indeaproape nu ar vedea in interiorul lui, am dreptate? Hm, daca safirul se va comporta frumos, cred ca mi-ar place sa stau o vreme mai multa aici. Poate perioada maxima posibila incat vraja sa nu ramana permanenta. -Mi-ar place si sa ramana asta secret chiar si fata de familia mea. Doar tu sa fii singura care stie ca ma ai pe mine in safir. Si mi-ar place sa raman inchisa aici o perioada in timp ce tu iti vei urma activitatile obisnuite.

-Da poti vedea tot ce se petrece din exteriorul safirului. Inauntru nu poate vedea nimeni, deoarece e protejat. Am intrat in posesia lui de cand m-am nascut si a fost descoperit de bunicul meu, care a explorator, intr-un loc foarte indepartat.
Cateodata spunea ca se aude si un fel de muzica din interiorul sau.