Prin aceasta lume

Imi plac fantomnele ce e drept . Ma uit in jur si este ceata , totul negru iar vantul bate tare de parca ar fi niste fantome . Cu ajutorul fortei mele : sa pot face orice cu apa , o iau si o beau deoarece imi este sete .
Copacii parca sunt niste monstrii si imi dau senzatia ca aproape cad pe mine .

Eram in Helheim. Totul imi parea destul de infricosator. Totusi trebuia sa rezist sa traversez aceasta lume. Trebuia sa ajung la Hades sa ii inmanez un raport. Care nici eu macar habar nu aveam ce contine si nici nu aveam voie sa il deschid. Trebuia sa ajunga sigilat, asa cum era. Zburam prin acest taram infricosator. Pana la palatul lui Hades mai aveam de zburat inca cel putin 3 ore. In aceasta lume fantastica, Utopia, viteza mea de zbor era redusa considerabil. Puteam atinge un maxim de doar 87,5 Km/h.

Oare ce caut eu aici? ma tot intrebam dar raspunsul e ingrozitor de simplu pe lanag faptul ca nu are ce lumina sa ma deranjeze mai sunt si fantomele si admosfera asta infricosatoare care imi place atat de mult. o oberv pe Sanara si ma indrept fara sa fac zgomot, ma pricep la asta, spre dansa.
-Bhoo! ce faci Sanara singurica pe aici?

-Acum sunt curier. Ma duc sa predau un plic lui Hades. M aflu pe aici doar din nevoie.

-Ai nevoie de companie? pot sa te insotesc daca vrei....

-mda, cred ca as avea, totusi acest taram este unul dintre cele mai periculoase de pe Utopia.

-Nicio problema... eu ma simt bine in intuneric si printre fantome si oricum nu am ce face asa ca te insotesc cu placere. spun eu zambindu-i larg zanei.

-Mersi. Spun eu si inaintez spre podul ce se vedea in zare. In fata mea aparand un cerber care era pe post de paznic al podului. Mirosind carne vie incepu sa maraie si sa latre fioros, devenind violent. Aceasta era menirea lui, sa lase doar mortii sa treaca podul.

-Banuiesc ca n-o sa ne lase sa trecem decat daca suntem moarte nu? o intreb cu o voce inocenta pe Sanara

-Mda, asa este. Am insa 2 vesti una buna si una rea. Vestea buna e ca cerberii nu pot zbura, am putea trece pe deasupra. Vestea proasta e ca pe taramul asta puterile mele de zana sunt 0. Nici magie si nici zbor.

-Atunci ce rost a mai avut sa-mi dai vestea buna? spun eu razand.

Ca sa imit actorii din filmele ciudatilor din dimensiunea a 3-a.

-Banuiesc nu putem sa-i imblanzim cu cutu cutu nu?

Astia nu pot fi imblanziti decat de harpa lui Apollo. Si asta doar temporar, atat timp cat canti la ea.

Continuasem sa merg priveam cu dezgust locul,nu imi convenea deloc insa ma simteam in largul meu ratacind printre spiritele si creaturile intunecate de-aici.Tineam mana pe teaca sabii eram atenta dar totodata indiferenta,continuandu-mi mersu lam zarit pe Sanara si inca o persoana.Am privit tacuta din departare intr-un final ajungand lana cele doua

-Salut, Akary! Stii cumva vreo metoda de a trece dincolo faa sa ii ranim? Daca ii ranim cumva se va supara Hades pe noi destul de tare.

-Da ma inteleg bine cu creaturile astea de parca ne-am cunoste dintotdeauna,oricum daca vorbim cu el ne lasa

-Eu una am incercat. Poate ca asculta doar de fiintele intunericului. Hai vorbeste cu ei sa ne lase ca am o misiune destul de importanta si deja cred ca sunt in intarziere.

-Bine,bine ,m-am dus in fata lui acesta holbandu-se ciudat la mine
-Deci,am o rugaminte ne-ai putea lasa s atrecem te rog?,acesta dadu-se din cap facand o plecaciune in fata mea lasandu-ne sa trecem,l-am privit ciudat:
-Ce naiba plecaciune?,m-am intrebat confuza

-A mers si fara harpa si fara cutu cutu, spun razand. Acum hai sa ducem mesajul ala mai repede.

Am bufnit in ras
-Chiar ca ai dreptate : ))

-Akary, imi amintesc ca spuneai ca nu l-ai cunoscut vreodata pe tatal tau. Stiu ca cerberii simt mirosul oricui si chiar mai bine decat o fac cainii din dimensiunea a 3-a. Ei de obicei fac plecaciune doar in fata lui Hades. Doar nu cumva o fi tatal tau? da nu, nu cred ca se poate.

Am ramas inlemnita la vorbele spuse de Sanara:
-T..tatal meu?...Hades?ala cine-i mai?mergem sa aflam te rog?

Hades e conducatorul taramului Helheim. Intradevar ar putea fi o sansa cat de mica sa fi fost o mica perioada cu o vampirita. Desi prin istorie nu se mentioneaza nimic. Sigur am putea incerca sa aflam. Stii doar ca nu refuz pe nimeni si ajut pe toti.

-Multumesc,raman datoare vreau sa ma duc la el!
-Ciudat ca si maicamea era vampir...,m-am gandit sprijinindu-mi barbia de degetul aratator.