Prin aceasta lume

-Deci, Akary unde facem petrecerea?

-Cred ca ar fi mai interesant in Casa bantuita din Padurea de Aur. Raspunse Akary.
-Si eu sunt de aceeasi parere. Raspund eu.

OOC: conform regulii 5, daca exista cineva care nu are timp sa intre pe forum putem posta si in locul personajului sau.

- Ar fi super . Dar despre ce petrecere este vorba ?

As fi ras dar nu prea aveam chef de ras acum.
-Petreceri cu familia....ei, arat spre Akary.

- Uh , ok , la ce ora , cand ?
Cateva soapte se aud in spatele meu . Ma intorc , dar nu este nimeni .

-Asta nu a sunat deloc a voce de fantoma. Mai degraba, cineva invizibil pus pe farse. Spun eu.

-Cineva vrea sa ne faca o farsa probabil... unde'i Akary? intreb cand imi dau seama ca fata nu mai spusese nimic de ceva vreme.

- Ehh , poate ni s-a parut . Incercam sa ne speriem degeaba .

-nu stiu unde e Akary, dar nu cred ca e foarte departe de aici si oricum nu era vocea ei.

Ma uit in jur , dar nu o vad pe Akary .
- Haide sa o cautam !

-Bine, hide sa o cautam spun eu si o apuc inspre dreapta.

- Ne imprastiem ? Sau mergem toate in dreapta ?

Am avea mai multe sanse sa o gasim mai repede daca ne despartim.

-OK, spun sec si o iau spre stanga.

Nu apuc sa merg prea mult singura caci incep sa ma inconjoare niste demoni. Uitasem de o regula care era chiar una destul de buna pe taramul Helheim: "Niciodata sa nu mergi singur, intotdeauna cand esti in cautare de ceva anume, si trebuie sa te desparti de grup sa formezi minim echipe de 2 persoane" Fiind inconjurata, incerc sa scap in zbor pe sus dar constat ca nu am cum din cauza ca si in partea de sus erau 3 demoni. Panicata incerc sa imi folosesc puterile pentru a emite o lumina, insa uitasem ca in Helheim puterile mele sunt 0.
Incerc sa strig dupa ajutor insa imi iesi doar un sunet de intensitate mica, ca un Unul dintre demoni se apropie de mine, eram deja impietrita de spaima, inghit in sec.

O iau in fata si vad pe jos o placuta . Aceasta era prinsa de pamant . Trag de ea si descopar ca defapt era o placa .
- Ahha ! spun eu si bag mana ca sa vad ce este .

In acest timp eu incerc sa lupt corp la corp cu demonii insa ei fiind vicleni nu se lasara pana cand unul dintre ei reusi sa patrunda in trupul meu de zana. Indata constiinta mea de zana adormi iar demonul prelua controlul corpului meu.

Bag mana mai departe si pun mana pe o cutiuta de catifea . In cuitiuta era un inel straluctitor . Piatra semnifica un craniu . Ochii ii erau foarte rosii . Iau cutia si o invart pe toate partile pana vad ceva scris cu sange pe ea .
" Pentru scumpa mea , Natalie " .

Merg pur si simplu fara sa ma uit in jur dupa Akary. Eram pierduta printre ganduri. Imi dau seama la un moment dat ca nu vazusem sau auzisem nimic pe drum ceea ce insemna ca ma indepartam de fete fara niciun rost. Ma introc pe calcaie si o pornesc inapoi spre locul de unde am pornit.

Hmm , se pare ca a fost pentru o logodna . Dragut ... ceva de dragoste . Dar oare cine este aceasta Natalie ... imi spun eu in gand .
Ma uit in jur si vad o casa a lui Natalie Posman . Casa era parasita , iar usa nu era blocata si am intrat .

Ajung in locul unde ne'am despartit, ma uit in jur dupe celelalte 2 fete.
"Unde'or fi?" ma intreb in gand
-Sanara! Nemi! strig destul de tare incat sa ma auda.

-Ma simteam alta persoana si prin cap imi treceau doar ganduri malefice. Ma apropii de Misa.
-misa, ai asit ceva? intreb eu cu vocea un pic schimbata.

-Esti bine? intreb suspicioasa. Nu am gasit nimic, tu?

-Sunt bine, si nici eu nu am gasit nimic. Cred ca ar fi bine sa mergem in directia aceea, spun eu aratand inspre nord.

-De ce?
Ceva nu'mi placea la Sanara, imi dadea o senzatie stranie.
-Esti sigura ca nu s'a intamplat nimic, nu te'ai intalnit cu nimeni?