Iluzionism in direct

First topic message reminder :

Am auzit ca Cristina s-a angajat recent ca reporter asa ca ma gandeam ca aceasta e sansa mea sa ma fac cunoscuta. O chem pe Cristina in spatele Pietei Centrale, la Gara Centrala. ma duc la Gara Centrala si o astept sa vina. Vroiam sa transmita in direct pe postul tv la care era angajata, numarul meu de iluzionism.

Katherine o asculta fara sa zica ceva.

-Cu toate ca ne-a bagat in film la inceputul lui, au fost nevoite sa urmareasca filmul si ne-au gasit abia cand a ajuns filmul la final si ne-au scos. Oricum magia este super. Poti face lucruri imposibile in mod normal si sa te distrezi cu ea. In magie cuvantul imposibil nu exista.

- Da, magia iti permite sa faci multe lucruri incredibile.

-Da. Spun eu si zambesc.

- Cred ca e oribil sa fii om si sa nu poti face mai nimica.

-Asta cred si eu.

- Oamenii sunt atat de limitatii si se cred asa superiori... nici nu realizeaza ca sunt usor de strivit ca niste gandaci.

-Da, ai dreptate. Hm, eu daca as merge pe Terra, nu m-ar putea ucide nici toate armatele lor la un loc. Dar aici un singur vrajitor mai puternic ma poate pune sub controlul sau sau sa ma ucida daca vrea.

- Asa ca Terra e unul dintre cele mai sigure locuri... chiar daca mai sunt si alte specii inafara de oameni daca stii in ce parte a Terrei sa stai esti in siguranta.

-Mda. Am locuit pe Terra o buna parte din copilarie cu matusile mele pentru a fi protejata insa de cand am capatat puterile magice dupa varsta de 16 ani, matusile mele au spus ca nu mai pot sta pe Terra pentru ca oamenii nu trebuie sa afle ca zanele inca mai exista.

- Asa ca ai venit aici, murmura.

-Mda. Aici unde m-am si nascut. Spun eu.

- Si nu iti place mai mult aici?

-Ba da. Imi place mai mult aici pe Utopia in Fairytopia.

- Si mie, ingana zambind finut.

Imi place ca pot face orice imi doresc oricat de ciudat ar fi.

- Da, e mult mai bine decat pe Terra.

-Da, asa e. Spun eu zambind.

Isi umfla obrajii ramanand tacuta.

Raman si eu la fel de tacuta.

Incepu sa-si legene capul si sa-si balanseze picioarele.

-Te plictisesti? Intreb eu.

- Oarecum, raspunde facand acelasi lucru.

-Atunci hai sa facem ceva.

- Bine, sunt deschisa la propuneri.