Reciful lui Neptun

First topic message reminder :

Innotam intr-o zona cu recifi de corali supranumita si Reciful lui Neptun. Neavand ce face si de plictiseala, rup o crenguta dintr-un coral si scrijelesc in mal numele meu: Nery.
In timp ce innotam coada mea se misca cu o viteza destul de mare dar suficient cat totusi sa se vada terminatia caudala. Fiind o nereida, nu ma hraneam doar cu scoici, stridii, pesti mici si fitoplancton. Ci meniul meu varia destul de mult. In afara de aceste lucruri eu ma mai hraneam cu pesti de diverse marimi chiar si cu pesti mari de dimensiunile somnilor. Imi placea mai ales sa fur prada pescarilor in mod miseleste. Si pe langa aceasta imi placea sa mananc alimentele abandonate pe plaja sau scapate de sub observatie cateva clipe.
Insa cu toate acestea desi canecul meu hipnotiza oamenii si anumite fiinte precum elfii, nu imi placea sa ucid decat pesti si mamifere marine.

- Dragut? isi arcui el sprancenele. Nimeni nu mi-a spus asa pana acum asa. Mai degraba ingrozitor, lipsit de sentimente, etc.

-Ei bine eu sunt de o alta parere. Cat despre sentimente, or sa vina ele daca inima de gheata s-ar toi usor si ar deveni una de foc. Oricine se poate schimba.

- Nu sunt genul de persoana care se schimba asa usor.

-Nu am spus ca te-ai schimba usor. Am spus doar ca te vei putea schimba.

- In fine, murmura privind pentru cateva clipe in gol.

-Nu stiu de ce, dar eu te vad dragut. Apropo, ce ai zice daca as aduce de pe o epava vin rosu vechi de 100 de ani si sa te duc pe stavilopozi si sa ciocnim acolo cate un pahar de vin?

- Bine, accepta brunetul fara sa zica si altceva.

-Atunci hai, urca pe spatele meu. Dar vezi sa imi lasi coada libera si sa te tii bine de gatul meu. Ii spun eu.
La gat aveam un colier de perle care ar tenta pe oricine.

- In regula, facu intocmai cum ii spuse.

Innot apoi inspre stavilopozi.

Se tinu bine de ea ca sa nu cada.

Ma opresc cand ajung langa stavilopozi.
-Acum poti cobori. Si pana te cateri pe un stavilopod, eu ma duc sa aduc vinul.

- Ihm, bine, ingana si se catara destul de repede.

Ma scufund si dupa 5 minute apar cu o sticla de vin rosu.
-Sa stii ca chiar acum am luat-o de pe Tbitahik. Ii spun eu.
Tbitahik era omonim-ul din Utopia a Titanicului care insa se afla la o distanta fata de acei stavilopozi pe care in mod normal innot daca erai orice alta specie in afara de vampir si sirena, o parcurgeai in minim 3 ore.

Nu zice nimic, doar aproba cu o miscare din cap.

-Chiar nu esti uimit de viteza mea?

- Am vazut multe lucruri la viata mea, nu ma mai uimeste nimic.

Ii zambesc. Torn apoi vinul in 2 pahare de cristal aduse o data cu sticla.

O priveste schitand si el un zambet.

Ciocnesc paharul cu al sau.

Ia cateva guri din vin privind-o atent.

-Il observ ca ma priveste atent.
-Hm, iti place ceva anume la mine? Il intreb eu zambitoare.

- Hm, da, ochii si parul, raspunse.

-Hm, ce ai spune daca ne-am intalni mereu aici si sa ne mai cunoastem unul pe celalalt. Stii, suntem din 2 lumi diferite dar aici este granita dintre ele si e si plaja pustie si dezafectata, deci ne putem intalni oricand dorim fara sa fim deranjati de nimeni.

- Daca as iti doresti sunt de acord.